Ce dor mi-e de tine, dulce Romanie

De fiecare data cand dorul de casa ma gadila ca o pana iesita noaptea din perna bunicii (perna pe care o pastrez cu drag) incerc sa ma gandesc la lucruri enervanto-amuzante ale caror ite m-au prins in Heimatul meu.
Ieri mi-am adus aminte de vanzatoarea dintr-un pet shop din centrul Clujului care mi-a vandut un hamster “proaspat” de trei luni . Tanara rozatoare a decedat trei luni mai tarziu (de batranete) spre disperarea nepoatei mele , careia i-l daruisem, aproape insotit de certificat de garantie. Un vecin care se afla intamplator in vizita cand plapanda Fifi a murit le-a spus alor mei ca soricutza si-a trait traiul si si-a mancat malaiul, ca vede el dupa blana si ochisori.

Apoi mai e Lacul. In Romania poti sa cumperi lacuri, paduri, si (inca)oameni daca stii cum sa exploatezi piata.Hai sa nu exagerez. Peste tot poti cumpara aproape orice daca ai dare de mana………..Dar in Romania te trezesti ca in lacul tau inoata pestii altuia, ca pe pamantul tau inscris in CF si-a facut patronul de la nu stiu ce firma – cabana. Am auzit si de un caz in care un aviz de constructie dat de o primarie (scris , semnat, completat), nu figura inscris nicaieri in institutia respectiva si dupa ce proprietarul si-a investit in proiect si sufletul, avizul a fost anulat.
Ei bine, in astfel de cazuri problema nici nu se mai pune la modul “cine e de vina, cine a gresit”? Ajungi in cativa ani sa cunosti si personalul de serviciu din tribunalele de pe raza judetului si apoi te muti la cele din Capitala. Tu , cetatean harnic si investitor aflii ca Justitia calculeaza pierderile unei firme terte care apartine unui mogul ( care cunoaste salile de tribunal bine de tot dar si interiorul scortos al celulelor), firma care a “plantat” pesti in lacul tau!!! Pai si ce daca tu nu i-ai dat voie??? Ca el pune pesti acolo dinainte ca tu sa cumperi lacul si pana acum nu au fost probleme………..

Anii trec si tu nu poti folosi BUNUL. Nu mai tai nicio trestie, nu mai pui nici un gard ca si asa nu are rost. Astepti sa isi termine treaba Justitia. Pierzi bani pe care ii recuperezi (pe jumatate) de la un executor pe care aproape trebuie sa il ameninti cu castrarea ca sa faca ce are de facut ( nu va mirati, poti sa ii suni seful direct si sa iti spuna ca ei sunt impreuna la masa -revino mai tarziu. Sau revino-ti mai tarziu………)Te pierzi in termene si cauti experti care sa arate statului ca ai dreptate. Apa trece……….pietrele raman………Iti vine sa plantezi ridichi si sa ii trimiti la dracu pe toti cu pestii lor cu tot dar nu poti ……pentru ca daca nu te aperi si nu iti angajezi avocat , pierzi cu dreptul in mana…………..

Ati simtit vreodata mirosul Justitiei din tara noastra?

32 thoughts on “Ce dor mi-e de tine, dulce Romanie

  • May 16, 2011 at 3:39 pm
    Permalink

    La simtit mama pana in maduva oaselor. 😆
    Dupa 3 ani de batut drumurile din Germania in Romania ca sa-si recupereze niste bani, castiga procesul dar afla ca la coada la recuperat mai se aflau vreo 3 persoane, plus guvernul. Insa ea a fost ceea care a inaintat judecata si a platit costurile, ca in final sa-si recupereze si altii bani de la datornic. Vine ziua cand proprietatea aceluia urma sa fie licitata, asta dupa nshpe sute de evaluari si alea platite de mama. Licitatia nu era anuntata nicaieri in monitor. Mama cu avocatul ei erau pe drum si au sunat sa spuna ca intarzie putin din cauza traficului, la care d-nul executor ii spune ca licitatia sa incheiat deja fara prezenta ei acolo. Odata ajunsi, il vede pe d-nul executor Sulea Spatarul cu o cucoana care se declara cumparatoarea proprietatii la jumate din pretul la care trebuia sa inceapa licitatia. Precum nimic nu era anuntat in monitorul oficial, intreaba mama pe cucoana de unde stie ea de acea licitatie si afla ca era o cunostinta a executorului pe care o sunase el cu o zi inainte. Ea era singurul potential cumparator prezent.
    A facut mama un scandal monstru, ia amenintat ca merge si declara toata povestea la stiri.
    In final sa vandut proprietatea si dupa ce a intervenit guvernul primul sa-si recupereze datoria de la ala, le-a mai ramas mamei si alorlalti degetul mijlociu. Deci adio bani datorati, adio bani cheltuiti timp de 3 ani, plus nervi si timp pierdut.

    Reply
    • May 16, 2011 at 5:27 pm
      Permalink

      De cate ori am trecut (cu firma) prin greutati mi-am amintit patania ta……si mai ales cand am avut de-a face cu executori. Cred ca una dintre materiile pe care au preluat-o toti astia de la optionale e Mitomanie in sistemul de drept……
      Banuiesc ca i-a trecut lu maica-ta cheful de afaceri i Romania (in caz ca l-a avut vreodata)

      Reply
    • May 16, 2011 at 9:58 pm
      Permalink

      probabil au aflat de proces si au facut o cerere de drepturi conexe. ei profita de sentinta ca si reclamantul principal, care a platit totul. dar cred ca se putea face o cerere accesorie prin care sa solicite impartirea cheltuielilor de judecata.

      Reply
      • May 17, 2011 at 1:41 pm
        Permalink

        Probabil ca se putea face asa ceva, daca avocatul mamei ar fi fost destul de competent sa o sfatuiasca in legatura cu demerul asta sau daca se sinchisea sa o faca. Vezi sa nu. El era mereu punctual si competent cand suna sa mai ceara bani. Sincer, eu nu am auzit de astfel de practica, adica clientul sa plateasca avocatul inainte de incheierea cazului sau sa-l plateasca indiferent daca este castigat sau nu cazul. Exceptie o fac avocatii in drept penal si cei de divort. Aia da, sunt platiti indiferent de rezultat.

        Reply
  • May 16, 2011 at 3:46 pm
    Permalink

    O prietena imi povestea cum oamenii s-au obisnuit sa mearga de la un avocat la altul, pana gasesc unul care le da dreptate (si sperante), chiar daca stiu ca nu au cum sa castige un proces pe “bune”, dar cum totul se poate la noi…
    De unde poate si unele “povesti” mai mult decat triste.

    Reply
    • May 16, 2011 at 5:31 pm
      Permalink

      Da, am auzit multe povesti cu avocati . Acum -nu stiu daca asta e specific Romaniei sau e ponderea mai mare ca in alte tari….chiar nu stiu
      Am fost binecuvantata sa cunosc o avocata bestiala in sensul cel mai bun al cuvantului, o femeie cu un caracter de otel, dupa mai bine de 30 de practica…..Femeia asta are mintea brici si nervii tari, e ciufuta cateodata dar o ador!
      Sunt foate bucuroasa cand cunosc profesionisti cu un caracter impecabil

      Reply
  • May 16, 2011 at 4:53 pm
    Permalink

    m-as aventura sa (ma) comentez tare la postul asta cu justitia. dar ma abtin, ca situatia e oricum arhicunoscuta. cand am venit in Franta, m-apucasi sa povestesc cu un vechi coleg din facultate cum ca-mi pare mie putin (de fapt, mult) mai aerisit sistemul de drept din Franta. la care el imi reproseaza ca din ce unghi privesc eu sistemele sa le compar? ce stiu eu “din afara” despre ce se petrece in sistemul de drept din Romania? ca el functioneaza. Si n-a zis nimeni ca nu functioneaza…oamenii merg la birouri, salariile sunt platite… Si cum “din afara” ala de unde privesc eu sistemul nu e foarte de demult, am lasat capul in jos si mi-am facut culpa mia ca s-a reformat sistemu’ intr-un an de cand sunt “in afara” si-am pierdut stirea…

    Reply
    • May 16, 2011 at 5:32 pm
      Permalink

      Asadar ti-a sugerat ca “nu stii” pentru ca nu traiesti acolo…
      Mda, e acelasi lucru cu ceea ce afirma unii parinti – ca nu-ti poti da cu parerea la cresterea odraslelor daca nu ai copii……….

      Reply
      • May 16, 2011 at 6:59 pm
        Permalink

        avand in vedere ca fusesem colegi, si in urma cu nu mai mult de un an puteam criticam impreuna si la obiect sistemul de drept, si dinuntru si dinafara si de pe laterale…brusc, cand am devenit “outsider” sistemul s-a reformat ca prin minune si nimic din ce era putred atunci, nu mai este:)
        Cred ca e un fel de cerc inchis (de fapt, sigur e) si n-ai voie sa stii ce se intampla cu adevarat(in detaliu vorbesc) decat daca esti acolo cu ei si-ti bei cafeaua de la acelasi automat. m-a facut sa ma simt de parca m-ar fi dat sistemu’ afara, nu as fi plecat de bunavoie.

        Reply
  • May 16, 2011 at 5:01 pm
    Permalink

    si ca sa iti spun cum miroase justitia din postura cetateanului, nu numai a justitiarului, uite ca fac la tine pe blog o marturisire nesimtita in natura ei: ca atunci cand am avut personal nevoie, am tras sfori si am apelat la oameni suspusi ca sa imi fie recunoscut un drept. altfel, nu as fi reusit niciodata. nu-mi e rusine decat de toti ceilalti care, ca si mine, au dreptate, dar n-au ce sfori sa traga.

    Reply
    • May 16, 2011 at 5:33 pm
      Permalink

      Cunosc si acest aspect. Doar ca inlocuiesc termenul “supusi” cu “puternici”.
      In masura a ceea ce inseamna sa fi puternic in Romania pe partea de sisteme de drept……..

      Reply
  • May 16, 2011 at 6:28 pm
    Permalink

    chiar zilele trecute am vazut cum unii si-au cumparat un teren cu o livada de meri. Superbi merii. Si cit s-au dus sa manince de prinz a venit fostul proprietar si a taiat 300 de meri. Cu drujba. Da, vinduse pamintul, dar cica nu si merii …

    Reply
  • May 16, 2011 at 6:31 pm
    Permalink

    Buna seara, Hapi. Nu am simtit mirosul justitiei pana acum si sper ca situatia sa se pastreze si in contiunuare. Numai probleme cu legea n-am avut! 🙁

    Reply
    • May 16, 2011 at 6:50 pm
      Permalink

      Buna seara, Nice.
      Ah, nu, nu e vorba de “probleme cu legea”. Ci probleme din cauza lipsei de coerenta a legislatiei.
      Nu trebuie sa fii “rau” , e suficient sa iti faci o afacere mica sau sa vinzi un pamant, sau sa iti ceri un drept……….

      Reply
  • May 16, 2011 at 7:22 pm
    Permalink

    Tare inspirata poza de inceput, Hapi.Iti priesc hatisurile din Ro, caci te inspira… 🙂
    Intr-adevar cazurile astea cu pestii,merii si recuperarile sunt greu de rezolvat. Ce sa faci? Afaceri mari, probleme mari.
    Eu insa pana acuma in ciuda opiniei generale ca justitia romana e naspa, am ramas cu o parere buna despre ea. am avut doar doua intersectari, si in ambele mi-a fost facuta dreptate. Una, cu un politist rural care ma vazuse calarind linia continua…nu era sigur daca cea care desparte sensurile de mers cand depasesti, sau cea de pe marginea drumului cand opresti sa te picuri, dar mi-a tras o amenda zdravana. Norocul meu ca eram in masina cu un coleg, care a venit ca martor…nu din ala care umbla din usa-n usa cu reviste frumos colorate… 😀
    A doua intersectare, a fost odata cu inmatricularea in 2009 a unei masini aduse din D, pentru care m-au pus astia de la Finante sa platesc aproape 3000 Euro…probabil din cauza ca era Euro 3…? Noroc ca nu am luat-o Euro 4…imi dadeau astia o amenda de 4000 de Euro.
    In ambele cazuri, mi s-a facut dreptate. In primul caz, s-a anulat amenda prevazuta in pv, si la intrebarea daca am si alte pretentii fata de MI, eu ca tot omul care crede ca doar greselile oamenilor muritori simpli se platesc, am spus pas. In al doilea caz, dupa lupte seculare care au durat cam 1 an, s-a emis sentinta definitiva de returnare a banilor luati pe nedrept…
    Daca o s-o scot la capat si cu BO, ca precis ma vor da astia in lege, chiarnu mai am decat cuvinte de lauda la adresa justitiei romane… 😀

    Reply
    • May 18, 2011 at 7:54 pm
      Permalink

      Dude, stiu ca in multe cazuri se face dreptate. Si in al meu s-a facut pana acum, dar cu recursurile , procesul dureaza de ani buni.
      Si cu toate ca probabil vom castiga, nimeni nu ne garanteaza ca vom recupera pierderile…..Si nervii, si stresul si asteptarea……..?
      Cu executorii am avut o experienta foarte neplacuta cu toate ca teoretic ei au lucrat “pentru interesul meu” 😀
      Noroc ca sunt emisiuni bune l a TV in Ro si ma pot delecta cu emisiuni de divertisment de calitate , adica: aflu ce mai face Irinel si cu ce parlamentar a mai vorbit, vad balustrada de la gradinita privata in care invata Irinuca seara sunt informata la stiri despre toti alcoolicii care si-au dat in cap si despre ultimele accidente rutiere.
      Ce mai sunt in culmea extazului
      Unde mai pui ca am o masina euro 3 adusa de afara 😀

      Reply
      • May 19, 2011 at 3:59 pm
        Permalink

        Solutia e sa arunci televizorul peste bord. Cu tot cu Irineliuca. Dar inainte sa te asiguri ca ai pe aproape pe cineva care are televizor…asa ca sa mai ai un motiv de vizita din cand in cand.Eu asa am scapat de “Ei”… 😀
        La aia cu timpul pierdut, stresul, asteptarea…nu cred ca exista leac. Anunta-ma daca-l gasesti, fie aici, fie in D.

        Reply
      • May 19, 2011 at 5:46 pm
        Permalink

        Am citit recent “In cautarea timpului pierdut” Geniala, nu imi mai aminteam naratiunea………
        Oamenii ramaneau ancorati in trecut mult mai intens in cartile lui Hardy …..noroc cu globalizarea si capitalismul ca ne-a facut atat de aiuriti incat suntem happy sa recuperam un portmoneu furat, ce sa mai pescuim amintiri…..
        Vis a vis de televizor, mi-e tare ciuda ca nu mai prind zone reality…..sunt fan serialele cu EM (emergency room)

        Reply
  • May 16, 2011 at 8:03 pm
    Permalink

    “las-o bă, că-i bine şi aşa! Ne descurcăm noi ceva.” .
    Mentalitate de român = mentalitate de struţ. Toţi ne plângem şi nimeni nu face nimic şi suntem absolut penibili. Toată lumea se plânge că pensia e mică, că primarul fură, statul fură, la nimeni nu îi pasă şi nimic nu se schimbă etc. dar, nu de mult am fost cu nişte formulare, opinia publică despre anumite aspecte, exact alea despre care se plânge toată lumea şi peste 90% ne-au închis uşa în nas spunând că nu au chef să se încurce cu chestii oficiale iar cei care au acceptat să ne răspundă ziceau aşa “bifează că e bine, ca să nu se supere”. Deci am rămas cu un gust amar şi cu o scârbă faţă de toată lumea. Ar fi cazul să ne mai deschidem puţin la minte. O să plec de aici cu prima ocazie şi dacă n-aş sta într-o zonă atât de superbă şi n-aş avea familia aici şi puţinii oameni pe care îi respect la maxim nici nu m-aş uita înapoi.

    Reply
    • May 18, 2011 at 7:56 pm
      Permalink

      Cris, parca m-as citi pe mine dar cu ani in urma…..
      In legatura cu formularele, cred ca multi se tem ca le veti cere bani, ca trebuie sa se implice in ceva, ca sunt rugati sa semneze ceva ce nu ii reprezinta….
      Unde ai vrea sa pleci<?

      Reply
      • May 18, 2011 at 9:51 pm
        Permalink

        Momentan mă gândesc să plec în Danemarca după ce-mi termin socotelile cu David Prodan. Am un prieten care a terminat anul trecut tot aici şi acum studiază acolo şi o duce foarte, foarte bine mai ales pentru că nu depinde financiar de părinţi. Mă tentează. La fel m-ar tenta Anglia. Oricum, mai am timp să mă gândesc.

        Reply
      • May 19, 2011 at 5:47 pm
        Permalink

        Succes. E bine sa iti gasesti intai un post, sa faci contract si apoi sa pleci….
        Ai tai nu sunt tristi?

        Reply
      • May 20, 2011 at 4:29 pm
        Permalink

        Universitatea iti asigura si loc de munca din ce mi-a povestit el si tin sa cred ca daca el se descurca(e mai aiurit de felul lui), atunci ma pot descurca si eu.

        Ai mei nu au o problema cu asta. Poate ca sunt putin tristi dar se controleaza destul de bine pentru ca sunt capabili sa inteleaga ca asa e mai bine pentru mine.

        Reply
  • May 16, 2011 at 11:33 pm
    Permalink

    … si unde zic ca-i lacul ala??? ca vreau sa arunc si eu cateva icre de peste… si mai tarziu sa pescuiesc…

    Reply
    • May 18, 2011 at 7:57 pm
      Permalink

      Vezi…..cel mai important detaliu , l-am omis 🙂
      As pescui acum intr-un rau de munte si apoi as frige pastravii la gratarel…..

      Reply
      • May 18, 2011 at 9:37 pm
        Permalink

        sau in loc de gratarel… pestele fript pe piatra incinsa… pestele nefiind curatat de solzi… si apoi cand este gata… se desface piele cu solzi cu tot… si carnea ramane frageda si bunaaaaaa….
        cine pregateste mujdeiul???

        Reply
      • May 19, 2011 at 5:48 pm
        Permalink

        De ce pestele cumparat nu are gustul ala pe care il descrii tu , oare ? De vina o fi timpul prelungit de congelare?
        Fac eu mujdeiul 🙂

        Reply
  • May 17, 2011 at 6:41 am
    Permalink

    Hapi, regret ca te doare capul de la lovitura! Care lovitura? Asta, de viata din Romania, sub toate aspectele ei! Oribilitatea mecanismelor ce stau la baza tuturor “sistemelor” ce reglementeaza viata in RO, asa cum mai citeai prin postarile mele, depaseste imaginatia oamenilor normali. Iar cind asemenea blestematii se desfasoara in timp ce se tipa ca este dreptate, democratie, libertate, norme de drept, protectie a omului si a proprietatii (inscrisa pina si in Constitutie!), deja este inutil sa mai speri la bine. Amagirea ca vor veni altii, mai tineri, mai europeni, mai corecti va ramine o vesnica legenda. Realitatea este ca sistemul se perpetueaza, converteste si altereaza si generatiile tinere, astfel ca si peste 50 de ani, ne vom plinge de aceleasi practici.
    Noi sintem caliti, desi nu ne-am lovit toti de probleme ca cea expusa de tine, ne asteptam la ce este mai rau dinainte si astfel supravietuim si reusim sa ducem o viata decenta. De aceea, orice miscare doresti sa faci in domeniul afacerilor, este necesara o documentare adinca, culese informatii despre orice posibile conflicte prezente sau viitoare ar putea sa apara si abia in al doisprezecelea ceas sa actionezi. Impletirea aceasta a politicului, hotiei, rautatii, fiscalitatii, pseudo-justitiei, creeaza un cocktail ucigator de destine si afaceri.
    Concluzia: Ce dor mi-e de tine, dulce Romanie strict geografica!

    Reply
    • May 18, 2011 at 8:00 pm
      Permalink

      Adrian, capul meu e jumatate de otel, m-am si obisnuit sa alternez emisferele : dreapta pentru justitie, cativa milimetrii din stanga pt politica , etc.
      Am atatea cucuie ….si tot ma intorc aici……..
      Nu o sa incetez sa sper ca va fi mai bine pentru ca e tara mea si o iubesc.,….desi m-a dezamagit de prea multe ori……in momente in care n-am avut nici un sprijin……….

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *