Cazare la Băile Felix

anthimos pensiune felix oradeaDeși nu sunt datoare oarecum cu această explicațiune doresc să…

Stimați cititori. Nu scriu articole părtinitoare dacă mie nu-mi place produsul sau nu mă simt bine cu un anumit serviciu. Asta așa, ca să nu ne simțim trădați în amoare. Dușurile acelea cu hidromasaj-bulbuci sunt grozave.

Nu căutați cuvintele în Dex.

V-am spus, mi-a plăcut la Anthimos pentru că e o pensiune de lux. Simplă dar sofisticată.O recomand cuplurilor. Au paturi excelente!

E aproape de Aqua Park și fix acesta era scopul vacanței. Șederea la Anthimos a fost la fel de plăcută anul trecut. Se observă întreținerea continuă a unității de cazare.

N-am pus poze de acolo dar acum vă arăt toată pensiunea, serviciile. Apropo de servicii, sunt doar vreo 3 băieți, super amabili, pe bucătar nu știu dacă l-am văzut, v-am spus c-am consumat vin, în secret. Evident, există cineva la curățenie, o domniță sau două.

Iar patronul face mai multe munci, adică nu mi-a părut c-ar ședea la un birou să dea ordine: face muncă de recepție, contabilitate, își primește oaspeții, se ocupă și de sala pentru conferințe, furnizori, etc. Plus familia. De foarte multă vreme aș fi vrut să scot ceva din capul unora: ideea că e bine și ușor să fii Patron în România. Nu e. Câteodată nu dormi noaptea și nu pentru c-ai furat ceva ci pentru că te apasă statul cu biruri iar dacă n-ai pile, te caută și de bătături în talpă.

Stați voi, ăștia mari cu firme construcții și transport, care monopolizați piața, că nu vouă vă plâng de milă.

Marea mea plăcere: micul dejun. Demult n-am mai găsit așa un mic dejun la o unitate de cazare.  În plus am avut noroc, noi eram matinali, ne-am adunat tot grupulețul într-o sală elegantă, eu la 8 eram leșinată de foame: de la ceai și capucino-cafea plus cereale și dulcețuri până la zacuscă făcută în casă, vinete, omlete și ouă ochiuri, găsești de toate.

Doamne, îmi amintesc cum mergeam eu cu mami și tati la Poienița în Felix, n-aveam bani de Crișana, Crișana avea parcă uși glisante, o raritate atunci. Intram și ieșeam de câteva ori doar ca să-i văd pe cei despre care eu credeam că-s niște bogătași, poate erau. Îmi era frică să nu mă scoată careva afară, mă plimbam puțin prin hol, mă minunam de parcă ajunsesem acasă la Prâslea. Eram fan atunci, încă credeam în mere de aur și-n mărul blestemat al Evei.

Aici: muzică plăcută, nu leșinături ambientale dimineața, chestie de gusturi. Mai bine merge salata de vinete și pâinea prajită pe Dawn Penn: no, no, nooo, you don t love me and I knoooow

Coz you left me
Baby….

Da, eu mănânc salată de vinete dimineața. Îmi amintește de baba ganoushul din Maroc.

Ceilalți voiau cafea.

mic dejun anthimos felixmic dejunmic dejun felixmic dejun bufet suedez

Primul detaliu care-ți atrage atenția este combinația elegantului lemn de nuc cu elementele moderne, de la recepție până la camere. Există și două apartamente. Un apartament are două camere asemănătoare celor duble, mai mari, intrări separate și un hol. Baia are și cadă.

Martie ar fi o lună ideală pentru a bifa câteva zile la o astfel de pensiune. Nu e buluceala asta la Aqua Parc. Asta contează!

lemn de nucreceptie anthimos

Ce amintiri conectate cu Băile Felix aveți? Țineți minte că ne cazam acasă la localnici uneori? Că era important să aibă loc în curte pentru dacie? Că uneori din obligație și bun simț stăteam la povești cu gazdele plictisite juma de zi? Nici nu-mi amintesc dacă erau pensiuni private.

 

12 thoughts on “Cazare la Băile Felix

  • February 12, 2016 at 12:36 pm
    Permalink

    Imi amintesc cu nostalgie de iesirile la Felix. Mergeam cu mama si ne cazam întotdeauna la un centru de tratament. Chiar nu-mi amintesc daca atunci erau pensiuni, dar oricum nu ca cele de astazi!

    Reply
  • February 12, 2016 at 2:35 pm
    Permalink

    Niciodata Felix. Intotdeauna Hercul(ane). Cu cort si Dacie visinie, cu mama si cu tata. Mancarea si bautura erau puse in rau, ca sa nu se strice. Si nu se strica. La strand intram printr-o gaura mare facuta in gardul de sarma.
    Doar la mare era boierie: cu belete- la casute si cantina.

    Reply
    • February 12, 2016 at 3:22 pm
      Permalink

      Noi mereu Felix, chiar în stațiune, Doamne, îmi amintesc și plopii. Îmi părea lung drumul. Tata asculta casete cu muzică populară.
      Prin gaură mai intram și noi. Dar era mai greu la Apollo.
      De căsuțe nu-mi amintesc…
      Am fost și la Călimănești, Herculane, dar amintirile sunt vagi.
      Îmi pare rău că stațiunea Felix a fost lăsată să… curgă-n jos oarecum. Eu cred c-ar trebui verificați mai bine cei cu fondurile europene pentru că la Geoagiu Băi, la Sovata, acolo s-a putut! Arată într-adevăr bine.
      Numai Vatra Dornei mi-a părut mai moartă.
      O să pun niște poze din stațiunea Felix.

      Reply
  • February 12, 2016 at 6:01 pm
    Permalink

    La Herculane era frumoooos, incredibil de frumos in oras. Acum este totul paraginit, te ia disperarea…

    Reply
    • February 14, 2016 at 7:46 am
      Permalink

      As vrea să detaliez puțin și despre stațiunea Felix. Din păcate așa mi-a părut și mie, un orașel fantomă. Noroc cu bazinele, aqua parkul cela, apa termala… Oradea ce-o mai fi pe acolo.
      Uite, Sângeorz Bai sau Sovata: excelent upgrade.

      Reply
  • February 12, 2016 at 7:57 pm
    Permalink

    Ooo, ce amintiri mi-ai trezit 🙂 Am fost de multe ori la Felix in copilarie iar o data am stat la cort intr-un fel de camping improvizat pe marginea drumului. Adica pe iarba țării că pe vremea aia nu erau proprietăți private. Nevoile ni le făceam la toaletele din ștrand iar noaptea în cucuruz 🙂 Cred că erau vreo 20-30 de mașini și corturi. Aveam un aragaz mic cu butelie pe care mama ne făcea papară sau supe la plic dar vecinii noștri (din județul Olt parcă veniseră) aduseseră cu ei două găini. Vii. Le țineau legate de câte un picior cu o sfoară lungă de vreo doi metri prinsă de un țăruș. Le-au tăiat pe rând și le-au gătit pe aragaz acolo printre corturi 🙂
    Doamne, ce vremuri! Ne distram foarte bine dar acum nu aș mai repeta experiența.

    Reply
    • February 14, 2016 at 7:49 am
      Permalink

      Ah, daaaa, uitasem de acele campinguri unde statea lumea la coada la duș iar seara erau chefuri 😛
      Păi să fi făcut acolo un fel de Vama Veche

      Eu cred ca primarul de-unde-o fi, doarme pe el.
      Hei, domn primar, ati fost la Sovata, la Geoagiu?
      De ce nu vă ajutați puțin investitorii locali?
      in paranteza primarul citind revista click

      Reply
  • February 12, 2016 at 10:39 pm
    Permalink

    Am înghiţit în sec de câteva ori, mai ales la felia de pâine prăjită cu vinete. Sunt o pofticioasă de când exist pe lumea asta.

    Reply
    • February 14, 2016 at 7:47 am
      Permalink

      Vinetele îmi plac tare mult, mai ales dacă n-au ou în ele.
      Noi le făceam cu maioneză și dacă nu amestecam in partea dreaptă ni se tăia 😛

      Reply
      • February 14, 2016 at 10:30 pm
        Permalink

        Eu le mananc exclusiv cu maioneza. Fara maio nu imi plac deloc. Asa mi le facea mama de cand eram de-o schioapa. Daca am gustat fara maioneza, mi s-au parut intotdeauna ca nu sunt suficient de bune. Sunt o mofturoasa :))

        Reply
  • February 15, 2016 at 2:06 pm
    Permalink

    Iubesc Felixul cu apele lui calde!
    am auzit ca nu mai exista lacul cu pesti rosii, asa este? 🙁

    Reply
  • February 17, 2016 at 11:43 am
    Permalink

    mi-ai amintit de ultimul concediu petrecut la Baile Felix… ce de amintiri frumoase 🙂

    poate ca ar trebui sa revin…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *