Cât de sigur e turismul în Maroc în 2016?

Cât de sigur e turismul în Maroc în 2016?

rabatN-aș vrea să scriu o postare lungă, concretă totuși.
1. Turismul în general a devenit pentru unii călători convinși (sau care au acest scop expres: de a călători) aproximativ nesigur oriunde în lume. Ori, acest lucru nu depinde neapărat de evoluția scenelor de război ci și de structura personală a celui care pornește la drum.
2. Există persoane care nu sunt aproape deloc influențate de acest potențial pericol. Un pericol care există oriunde. Spun aproape deloc pentru că, deși aș alege în continuare destinații orientale, cu siguranță nu “m-as băga în gura lupului”. Dacă aș putea alege mâine o țară pe care s-o revăd a șasea oară probabil, ar fi Marocul. Nu aș merge acum în Istanbul (atenție, Istanbul, nu Turcia), în Beirut sau în Palestina sau Egipt (Sinai) (mai mult datorită stresului excesiv provocat de controalele nenumarate și evident necesare în condițiile date).

Din punctul meu de vedere, Marocul rămâne (încă) printre cele mai sigure destinații pentru ambientul oriental. Care între noi fie vorba, s-a degradat mult, capitalismul a lăsat urme și detalii false până și-n cele mai îndepărtate sate ale beduinilor vizitați de turisti. Subliniez că siguranța este absolut relativă și aș detalia prin traducerea unor informații de pe siteul ministerului de afaceri externe ale Germaniei. Înainte de a traduce, să știți că m-am întrebat și eu sub ce criterii se subliniază și pe siteul mae.ro că există acel pericol reprezentat de luptători marocani care s-ar fi întors de pe frontul din Siria, în condițiile în care știm deja că nu trece o săptămână fără să aflăm câți potențiali extremiști au pătruns în Europa cu valul de cetățeni nevinovați care au părăsit Siria, cu singurul scop de a fugi din fața morții! Ori, Regatul Marocan (monarhie constituțională de drept, conform legislației, bla bla, rege cu puteri depline și o tablă de șah) are tot interesul să oprească, să verifice și să țină sub control potențialii inși care ar reprezenta prin simpla prezență un pericol. Căci la ei pericolul nu este doar pentru turiști ci pentru Regat însuși, Mohamed al 6-lea fiind succesorul tatălui său, Hussein al2lea și se află la putere din 1999.

Read more

Ochiul lui Horus

Ochiul lui Horus

ochiul-lui-horus

Q Există un singur Obiect de care nu m-aș despărți niciodată de bună voie și pe care nu l-aș dărui pentru nimic.

Şederea în Egipt, alături de mama ei, a fost o dulce recunoştinţă faţă de puterile cosmice în primul rând şi, evident, faţă de Hani, pentru că-i făcea acest cadou necerut Valeriei. Fusese un concediu plăcut, relaxant, fără griji. Acum i se părea c-a îmbătrânit şi-au trecut veacuri. Ce simţise atunci şi ce trăia acum? Hani a ales un hotel impresionant în Cairo, au stat câteva zile, zile în care Ioana a râs cât în alte luni laolaltă.
Hani urmase cursuri şi totusi reţinea exact numai ce auzise de la bunicii fetei: gimineaţa, vraişte, câinile (câinele), laolaltă, tustrei, îţi şede bine. Culmea, acestea le trântea corect, fix în momentul inoportun. Mai încercase să învete de pe CD-uri, eşuate experimente: intra în «curva» în loc de curbă, mergea la «cur» – pentru momentele de relaxare petrecute „la cură“ prin câteva staţiuni din România.
Iranianul nu înţelegea ce este sindromul Asperger înalt funcţional.
Mergeau pe stradă şi el exclama:
– Ia uite, ce frumos apune soarele printre palmieri.
Mama Ioanei îl întreba simplu:
– Unde, Hani?

Read more

Prima dată în Scoția? Impresii pamfletare (2)

Prima dată în Scoția? Impresii pamfletare (2)

aeroport edinburghPrima parte pe Ralix.ro, acum se încarcă.

Ralix

9. Uită c-ai învățat engleza pe mușschii lui Arnold Schwarzeneger și nu spune niciodată Edinbărg.

Ed-în-burrr
Sau
Edin-brrh
Whatever. Mai bine tăceți din gură. Cel puțin 3 persoane vor considera c-ai umor britanic, vor zâmbi și tu te vei uita stufos la ele. La un moment dat te apucă jena și când se fac prezentările. Nu poți spune că ești Hapi River.
Ci: Haaaai, haw are iu, I m River Hapi, i would like to check in…
În nici un caz nu asculta bârfele de pe stradă. Dacă se spune că celții sunt inventatorii costumului de zale, probabil locuitorii din Scoția au inventat scots-ul, un amestec de engleză cu oareșce-ar părea latină sau chimie organică.
E mare lucru dacă nu se țin de mână și prin urmare tac a fericire, dacă nu urlă copiii care nu-l știu pronunța încă pe V de la Vote, dacă nu sunt conectați la vreun gadget.

Nu-i spui receptionerului I need a thread dacă ți s-a rupt sutienul în timp ce scoteai un fel de bâzdăraie scoțiană care mușcă precum necuratu. Între t și d e mică diferența acustică, plus că ei spun cotton, ai nevoie de un fir de ață, nu de-o amenințare. Că-ți blochează Sir cardu de la cameră instant. Mai ales dacă a văzut c-ai viză de Liban :roll:

10. Oricât de drăguț e, nu te arunca în poala șoferului
Dacă ai fost în aer 10 ore, la un moment dat trebuie să revii cu picioarele pe pământ. De bucurie că mi s-a și întâmplat asta, am alergat la primul maxi taxi îngălbenit de vreme și când am izbit odată ușa din acalmia înconjurătoare, am crezut că scoate pistolul Keith. Deschisesem pe partea dreaptă, știți, eram singură, arătam disperată, obosită și foarte hotărâtă.
Autobuzele din Edinburgh circulă foarte bine iar dacă aveți mai multe drumuri de făcut, achiziționați un Bargain Day Ticket cu 2,70 lire și vă plimbați pe unde vreți. Este important să aveți banii numărați exact, nu vi se dă rest. Biletul îl puteți achiziționa direct în autobus.
Atenție: dacă folosiți tramvaiul, plătiți 1, 70 lire pe orice rută, inclusiv până la ultima stație înainte de aeroport. Dacă mergeți la aeroport, plătiți 5 lire!

Read more

Stațiuni și cazări în diferite zone din România

Stațiuni și cazări în diferite zone din România

vatra dornei vedere*reamintesc cititorilor ocazionali că acesta nu este un blog de nișă, ci un ghid personal în care am înglobat experiențe dorite a fi îndrumări sau chestiuțe bune de ignorat. De la călătorii până la medicină.

Vatra Dornei

De câte ori aud numele acestui… municipiu din Suceava, îmi imaginez un blat mare de pizza. Gol. Fierbinte. Poate că iarna chiar nu e ca vara.

Nu sunt de neglijat munții, e interesant centrul turistic de 300 metri  și gara are o arhitectură frumoasă. Despre trenuri și prețurile biletelor n-am întrebat.  Dacă vreți să aflați mai multe, dați un search în căsuța de sus a acestui blog, acolo unde se vede o lupă mică și scrie… tu ce vrei?

Sunt absolut sigură că mi-a plăcut Vatra Dornei când eram copilă. Cred că și ei de mine.

Acum nu am de ce să mai merg, dar e o zonă importantă de tranzit spre diverse atracții turistice.

NU vă recomand hotelul Carol de 4 stele, motivele sunt expuse în primul articol. În schimb, vă recomand Hotel Belvedere cu camere spațioase și prețuri care încep de la 120 ron pentru două persoane.

Geoagiu Băi

Județul Hunedoara, stațiune balneo-climaterică, cu ape minerale sulfuroase, un parc excelent întreținut, dar ca peste tot, din vechile clădiri mărețe sau modeste din anii 80-90, au rămas sticlele sparte și acoperișul fisurat, pereți crăpați. Potrivit probabil pentru sărmani pierduți ai locurilor.

geoagiu bai

Am ajuns acolo des pentru că Geoagiu chiar mă ademenea, drumul este relativ bun. Deși aparent nu e mare lucru, când șofezi în așa-zisul centru ai impresia că ai văzut toată stațiunea. Dar apoi întreabă de cascadă, plimbă-te pe drumul roman, prin parc, se construiește peste tot și asta e bine.

În general îți vei petrece timpul la ștrandul cu apă termală, excelent pentru înot dar și pentru bălăceală, sunt 3 ștranduri. Se spune că bazinul olimpic ar fi unic în Transilvania.

geoagiu bai strand

Hotelul Germisara monopolizează clar căutările google și booking.com, părerea personală este că la prețurile lor de sezon merită să te avânți dacă prinzi o reducere sau o ofertă. Deja toată lumea știe ce înseamnă spa, saună și piscină privată plus masaj și întreținere corporală în bazele noastre de tratament.

Read more

Cazare la Băile Felix

Cazare la Băile Felix

anthimos pensiune felix oradeaDeși nu sunt datoare oarecum cu această explicațiune doresc să…

Stimați cititori. Nu scriu articole părtinitoare dacă mie nu-mi place produsul sau nu mă simt bine cu un anumit serviciu. Asta așa, ca să nu ne simțim trădați în amoare. Dușurile acelea cu hidromasaj-bulbuci sunt grozave.

Nu căutați cuvintele în Dex.

V-am spus, mi-a plăcut la Anthimos pentru că e o pensiune de lux. Simplă dar sofisticată.O recomand cuplurilor. Au paturi excelente!

E aproape de Aqua Park și fix acesta era scopul vacanței. Șederea la Anthimos a fost la fel de plăcută anul trecut. Se observă întreținerea continuă a unității de cazare.

N-am pus poze de acolo dar acum vă arăt toată pensiunea, serviciile. Apropo de servicii, sunt doar vreo 3 băieți, super amabili, pe bucătar nu știu dacă l-am văzut, v-am spus c-am consumat vin, în secret. Evident, există cineva la curățenie, o domniță sau două.

Iar patronul face mai multe munci, adică nu mi-a părut c-ar ședea la un birou să dea ordine: face muncă de recepție, contabilitate, își primește oaspeții, se ocupă și de sala pentru conferințe, furnizori, etc. Plus familia. De foarte multă vreme aș fi vrut să scot ceva din capul unora: ideea că e bine și ușor să fii Patron în România. Nu e. Câteodată nu dormi noaptea și nu pentru c-ai furat ceva ci pentru că te apasă statul cu biruri iar dacă n-ai pile, te caută și de bătături în talpă.

Stați voi, ăștia mari cu firme construcții și transport, care monopolizați piața, că nu vouă vă plâng de milă.

Marea mea plăcere: micul dejun. Demult n-am mai găsit așa un mic dejun la o unitate de cazare.  În plus am avut noroc, noi eram matinali, ne-am adunat tot grupulețul într-o sală elegantă, eu la 8 eram leșinată de foame: de la ceai și capucino-cafea plus cereale și dulcețuri până la zacuscă făcută în casă, vinete, omlete și ouă ochiuri, găsești de toate.

Doamne, îmi amintesc cum mergeam eu cu mami și tati la Poienița în Felix, n-aveam bani de Crișana, Crișana avea parcă uși glisante, o raritate atunci. Intram și ieșeam de câteva ori doar ca să-i văd pe cei despre care eu credeam că-s niște bogătași, poate erau. Îmi era frică să nu mă scoată careva afară, mă plimbam puțin prin hol, mă minunam de parcă ajunsesem acasă la Prâslea. Eram fan atunci, încă credeam în mere de aur și-n mărul blestemat al Evei.

Read more

Funny la Aqua Park Felix

Funny la Aqua Park Felix

ciuperca aqua parc felixSă vă pun niște poze de la Aqua Park President Felix?

Daa, zice corul. Eu aș fi curioasă dacă e cam la fel cu cel din Florești -Cluj.
O să scriu niște fapte diverse care-mi par mie amuzante. Că nu fac acum educație civică.
V-am povestit că se îndeasă lumea: la ciupercăăă vine apa, masaj. Țoc, 22 de persoane din ălalalt bazin. Eu ca prințesica, să n-alunec, să nu fut o trântă acolo mai pe românește, în bruma mea de cât a mai rămas de sexy Frau.
Gașca mea n-a mai apucat la ciupercă, ce să-i faci, ne mulțumim cu 3 bulbuci pe care-i făcea un copil cred, pe sub apă. Nu mi se părea că se-neca, n-am verificat, da apa avea 1,20. Mă rog, oricum, eu nu eram responsabilă, mai erau destui, staff ioc.
Dan se uită-n sus la un fel de stâncă, acolo cade apa pe maxim 3 oameni și e un fel de Holy Graal, că nu-l găsești -locul- când funcționează. Plus, sunt vreo 19 care știu exact secunda când cade primul picur. Înainte cu 5 minute, se pun 3 neniuci cu niște baldâre cât balonu cu heliu și de-acolo nu mai mișcă.

Read more

Despre Aqua Park President Felix

Despre Aqua Park President Felix

aqua parc felix presidentEh, na. Știți voi deja că-i mai mult despre mine. Cei care nu-mi cunosc stilul, welcome, luați un popcorn, azi o am scurtă c-am căpiat la bazine. Povestea o am scurtă.
Dragă T.R. nu am știut că am atâta ceară în ureche!

De-aia pentru că nu-mi bag dejtele în fundu pavilioanelor, că nu-i frumos și sănătos, da? Azi, după ce mi-au sărit vreo 15 plozi în cap, de pe toboganul albastru, m-am dus la baie. Că se învârtea bazinu deși valurile nu funcționau. Îmi simțeam țâțele mai în spate oarecum.
Cu această ocazie vreau să le transmit tuturor celor care nu mă cunosc și mă cred insuportabilă: azi ați fost răzbunați. M-am mirat că-mi mai stă capu pe umeri și că odată cu ceara nu mi-au sărit și amigdalele.

Niciodată să nu comparați un aqua parc românesc cu unul de afară, de fiecare dată veți afla la vestiare-dulăpioare-toțcălare, cum put cel puțin 24 de șosete. Cu care voi veți nimeri inevitabil. Considerând că aproximativ 15 e posibil să se fi spălat înainte între dejte, e binișor.
Niciodată să nu judecați o femeie după rănile de pe spate. Niciodată să nu vă aruncați pe toboganul acela albastru, singurul funcționabil în ziua de luni 08.01, până nu-l vedeți pe nenea de 144 de kile c-a aterizat.
Butonul verde, roșu, vezi de treabă, scapă cine poate. Nu funcționează. Și nenea se blocă în mijlocu tubului, la un moment dat au ieșit toți, ca cârnații.

Read more

Pensiunea Anthimos- Băile Felix

Pensiunea Anthimos- Băile Felix

camera hotel anthimosÎn ultimul rând, mie trebuie să-mi dai o ocupație, că dacă nu, îmi fac.

Și-n primul rând, aseară când am pus poza pe Facebook, n-apucasem să fiu drunk, pentru că Hani.
Ne-adusese chelnerul- băiat frumușel pare-mi-se neînsurat, un spumant. Și eu țineam așa, un deget în aer, da nu ăla care trebuie. Tot din cauza lui Hani, doar am pupat paharul ăla. Ei, nu, nu c-ar zice el ceva, dar nu-i place să beau alcool.
Motiv pentru care în general chiar nu beau alcool. Dar dacă beau, nu-mi schimb gustul din guriță cu două bule de spumant. Așa c-am venit la nani și eu m-am scărpinat și m-am uitat pe pereți și mi-am amintit c-am uitat ceva jos.
Uitasem un pahar cu vin alb pe care l-am lipit de stomac astfel încât să nu traducă google corect, google e de-a dreptul enervant când dorește.
Așa face Hani și când scriu cartea junglei… aia nu, ailaltă nu că el emigrează, ceeee, am zis că ne-am certat?
Și cum vă spuneam, așa fu de gustos sucul de struguri că venii tot sărind într-un picior pe scări.
Sincer, am o problemă, am fost ieri la circul ăsta subacvatic aqua parc, vă povestesc mai târziu. Și mi-a rămas apă într-o ureche. Cu spumant n-a mers, cu vin alb nu…cred ca încerc 50 de coniac azi când intră Hani la saună.

Pensiunea Anthimos  am nimerit-o la marele fix pentru că prietenii noștri au mai stat aici, anul trecut. Doar wifi-ul cred că merge uneori mai bine jos, probabil când e vorba de încărcat poze. Eh, încarcă și aici, observ.

Are 4 steluțe și le merită, afacere de familie pare, una în care s-a investit continuu. Îmi plac paturile pentru c-au salteaua tare iar distanța de la care cazi, dacă ai acest obicei, e relativ mică.

Read more

Ce îți dorești este lucrul de care ai nevoie?

Ce îți dorești este lucrul de care ai nevoie?

jolly jokerPerechi frumoase. Unele sunt triste și plictisite, la pachet. Cu trăsăturile lor ideale cu tot. Se plimbă prin Plaza de la Reina. Sunt tineri. Arătoși. Bine îmbrăcați. Dacă chipurile lor arată dezolare și plictis, cum să-i descriu altfel? Perechi ciudate, evident nepotrivite în scurta distanță focală a altora, râd la unison și le sclipesc ochii. De bucurie. Oamenii își pasează repede epidemia sentimentelor nu doar herpesuri și vărsat de vânt.

5 bătrâni, da bătrâni, pricepeți voi, de-ăștia de 70-90 par fotomodelatori de exaltare. Sunt fix în fața noastră, vin spre noi și-mi atrag atenția cu gesturile neobișnuite, chiar bizare. Sunt muți, aveți voi idee cum râde un mut? E clar că n-ar schimba momentul, locația, grupul.

Un travestit rulează pe-o bike de curg apele pe el, cred și eu, are niște stiletto de 15 și-mi vin în gând pantofii roșii din piață. Rochie cu strasuri, mulată. De mușc-o trântă dandy Mazăre, își fracturează ciontu. Zic și io. Măcar unu. Că nu se merge așa pe biță.
Oprește, da cu greu. Bărbatul are cam 1,90 cu tot cu tocuri, e bine făcut, are țâțe, perucă, dar se vede de la bradu albastru că-i bărbat. Pare agitat. Peste tot e plin cu noi toți, de toate culorile, taliile și limbile. Dar pe el se lipesc o droaie de priviri. Că-i mulată rochia, apropo de ciont. Și nu-i plăcută priveliștea. Pentru mine. Sigur are o mulțime de admiratori pe facebook. Jumate se prefac. Ca noi între noi.

O seniora și poate fiica ei sunt la mică distanță de dreapta mea. Pășesc chinuit. Ceva defect la picioare. Ambele. Le depășesc, le aud vorbind de-ale lor, voci plăcute și calde.
plimbare perechi valencia Read more

Cărări colorate cu oameni și flori

Cărări colorate cu oameni și flori

mangoÎn fiecare zi mă bucur de cele 18 minute pe care le fac pe jos până în Plaza de la Virgen. Tot în fiecare zi, mi-e lene să mă pornesc, de parcă aș face drumul ăsta de-o viață, de parcă n-ar fi unul dintre cele mai colorate cărări pe care-am fost. Bizară-i obișnuința omului când n-are de ce se plânge. Dar mai ales când s-a hotărât să ignore cu desăvârșire, măcar un timp probabil, frici și bazaconii ce riscă să-l bântuie.

Prima e strada cu Corte Ingles.

Oamenii intră și ies de la ora 10 ca într-o stupină. Am văzut ieri c-a apărut încet al doilea val de reduceri: Mango are 50% și ce dulce-i dilema despre rochița verde care-a căzut de la 40 la 20. Refuz s-am altele, pentru că  marele efort vreau să-mi vie drumul de fiecare zi, în piață. Am intrat la Mango și-am fost cuprinsă imediat de-o animație plăcută, arătându-mă interesată de toate etichetele roșii, fără nici un ban la mine, tot preventiv,  printre zecile de cumpărători curioși. Fix la 18.00 mă înființez din nou. Până atunci rămâne dilema despre rochia verde, am zis. (Singura marime M are o gaurică pe care o admiratoare acerbă n-o va observa! Dar am vazut rochia galben-mustar!!)
Pe de altă parte-i cumpătarea momentului în care tu ai cumpărat deja cadouri și cad reducerile cu 50%.

Primul impuls e să învârți cuțitul în rană că doar îți place jocul problemelor inexistente. Fugi la butic să vezi adidașii, ei bine, era ultima pereche oricum, îți amintești când intri. Nu ca blezerul ăla pe care ai dat anul trecut 99 de euro și în două zile l-ai văzut cu eticheta roșie pe care scria 55. Femeile știu că asta doare ca și cum s-ar termina toate mostrele cadou înainte s-ajungi tu la casă.

Read more

Aș putea locui aici

Aș putea locui aici

M-am deșteptat în puține locuri s-aud că Sinele murmură “aș putea locui aici.”
Orașul pare avangardist și totodată nu s-au sters cu intenție amprentele celor ce-au trecut, au cucerit, au abandonat. Iți e soare și grădină tot anul, în mijlocul orașului, fără să curgă sudoarea pe tine.

Simț civic
După zecile de câini care se plimbă liberi prin grădinile Turia, nu văd mizerie. Spaniolii, majoritatea, se apleacă sub tufiș chiar și strâng. Nu pe trotuar afară, pe bulevard, acolo e de la sine înșeles. Sub TUFIȘ. În Paris e mizerie, fără supărare. Și nemții sunt mai grei de șale.
E scump dar dacă te zbați cred că reușești să trăiești fără să-ți cauți psiholog să-ți aerisească mintea.

alei curate valencia Read more

Pantofii roșii din Plaza de la Virgen

Pantofii roșii din Plaza de la Virgen

red shoes spainIeri nu știam.

Azi cred că știu.

“Amnesty International placed red shoes at the Placa de la Verge in Valencia as a sign against violence against women. Each pair of shoes representing a victim of gender violence. This initiative traces back to the Mexican artist Elina Chauvet in 2009.”

Totuși nu am înțeles foarte bine la ce se referă în cazul acesta gender violence: discriminarea de gen*sex cu toate manifestările ei, violența împotriva femeii, violența împotriva anumitor femei?

Piața de lângă Catedrala din Valencia a fost plină cu… pantofi roșii. Fotografii ale unor artiști, desene, câteva minispectacole cu diverse teme, muzică și colinde. Din păcate n-am prins spiritul mesajului, poate și din cauza diferenței de limbă, m-am bucurat însă de culoare, de oameni, m-am uitat ca pisica la sutele de perechi de pantofi care păreau căzuți din cer în întreaga piață.

Câțiva cameramani transmiteau în direct, pe asfalt-dale era desenat câte un contur uman, miniexpoziția a avut apogeul ei cam o oră, apoi turiștii și localnicii au fost atrași fiecare înspre altceva: un cor de tinere fete care cântau ca îngerii, un înger care te-naripa varianta pentru îmbrățișare și apoi îți dădea un bilețel să-ți citești soarta. Cam pentru un euro, așa, nu cred că venise cu permisiunea vreunui Arhanghel. În sfarșit, erau si niste demoni-anonymus cu capetele tăiate, aceia sigur vorbeau rrromână. Mâna unuia s-a întins pe sub fața de masă spre-o domnșoară, si-a dat săraca testul de efort, a scos un guițat si-a sărit peste căruțul și peste copilul unei mămicuțe  de-am râs tot roiu de-așa încălecare.

red shoesred shoes2 Read more

Crăciun în Valencia

Crăciun în Valencia

el corte inglesCând ajung undeva îmi fac imediat un obicei al locului, obicei de la care mă abat zilnic cât să-mi fie nou și interesant. Dar mențin talpa și pe-o dungă de rutină. Nu îmi fac planuri dinainte, capricioasă la mâncare nu-s, vreau să trăiesc sentimentul de-a fi în altă parte decât „partea“ în care-mi inventez majoritatea zilelor. Nu îmi place să alerg, nu mă grăbesc, nu trebuie să mai ajung undeva. Nu sunt „turista care bifeaza“. Asa ma simt eu cel mai bine, fara un program prestabilit.

Ok, alerg dimineata. Un loc în care pot face puțin jogging e ideal.

* nu mănânc la restaurant. Nu mâncăm la restaurant. Asta am învățat-o cu ani de zile în urmă prin țările arabe unde mai cunoșteam pe unul, altul și adesea mai aveam acces în bucătărie. Îi vedeam pe ospătari sau chelneri cum își sterg nasul cu dosul mâinii și-și văd de lucru. E de mirare de câte ori am văzut asta și în Romania. (in Cluj, la Opera, restaurantul acela cu autoservire de langa Teatru. Tot acolo: nu te scarpini în cap sau ureche si-apoi îmi pui pe tava pâine, servetele, tacâmuri). Sau pun cârpa cu care-au șters mâinile ori chiuveta peste vasele care stau la scurs. Sau, sau…

De câte ori am mâncat musculițe, bondari și… eventual ce-au năpârlit alții? În restaurante recomandate cu 4 stele! Ei, n-am murit, v-am spus că nu-s o răzgâiată. Sigur, asta când @bondarudinsupă nu-i pus la înot cu intenție. Apoi -mâncarea este relativ scumpă și nu văd rostul în a plăti 30-40 euro pentru o masă. Cu banii ăștia chiar putem vedea o piesă de teatru. Sau putem cumpăra ceva iar de gătit, gătim noi.
Asta e regula generală, o și încalc, mai intru la fastfooduri sau ne oprim la un tapas peste zi, aici în Valencia.
Și ce faci dacă n-ai unde găti? Păi în primul rând te gândești la asta când rezervi. Noi am ieșit mereu mai ieftin cu apartament-studio decât cu o camera la hotel și mic dejun inclus.
Cu plăcere mănânc de-ale casei când merg la pensiuni!

Read more