Poștărița sună de cinci ori pentru că știe că nu-i deschid. Cine sună o dată…

Poștărița sună de cinci ori pentru că știe că nu-i deschid. Cine sună o dată…

lumina si biserica
Intru-n bloc: căruțu cu rucsacu-n el, eu cu bebele-n marsupiu și-l mai las și pe-un moșulică să pătrundă-n incintă. C-a strigat la mine de la 5 metri: duamnă nu închideți! N-am închis, până a parcurs el ăia cinci metri, săracu,  mi-am zis cântărindu-l cu privirea că mie mi-e chiar ușor, că-s anchilozată complet numai dimineață la prima sirenă când  mă izbesc în te miri ce.
Parchez vagonetu, sustrag păturelele, caut cheia, caut vreo trei cârpe vomate, scot reductoru de la spatele cărucio… doamnă, doamnă, ce bine că v-am întâlnit, Dumnezeu a vrut, ia uitați, o invitație, să veniți că e pe Cluj Arena!

Om mai bătrân și mai agitat și mai dinamic eu n-am văzut de când trăiesc pe lume, așa că am fost politicoasă și l-am ascultat deși eram obosită maxim. Ce invitație, o veni Madonna mă gândesc, dacă-i pe Cluj Arena. Sau a greșit nenea wikipedia, de emoții, că vecinii mei nu prea stau la povești despre mântuire, sunt egoiști, vor singuri în raiul lor, nu cu martori.
– O să vorbim despre viața în familia adevărată alături de Iisus, văd că aveți…
Ueeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
– Domnule, mă scuzaț da îi e foame (și ne-am căcat și-n scoicuță că iar am pus pampersu aiurea), o să vin dac-o să pot (mi-am zis că nu mai mint nici de complezență dar săptămâna trecută m-am mai relaxat cu-n Dr House și-am prins puteri.)
Eram la ușă la etajul doi și bădiucu încă vorbea de la avizieru de la parter.

Bașca a scos bag seamă și recipisa cu taxele de administrație și a lipit o minune colorată cu oi, căței, pume și tigri blajini care alăptează pui de căprioară. Și-n mijloc, un Iisus colorat, cu barbă aranjată ca-n reviste, cu ten sephora, atractiv, în haine curate, călcate, ilustrate enervant de perfect. Ceea ce mie mi-a repugnat mereu în revistele lor pentru că eu cred în Iisus și ca om și ca Dumnezeu. Și mai cred că Omul acela îndumnezeit a suferit inimaginabil cât a stat pe pământul ăsta. A fost probabil murdar, nemâncat, desculț adesea, cu păr îmbâcsit de vânt și ploaie, cu ochii blanzi și nicidecum sexy, slab, plin de răni… în sfârșit.

Read more

“Up” sau bătrânelul din stație

“Up” sau bătrânelul din stație

doi-batraniNuma râie p-aici. Numa râie p-aici.

S-a lăsat seara și în stația de bus așteaptă laolaltă vreo 12 oameni, pe jumătate-i știu din vedere, îi mai analizez când circulăm, probabil și ei fac la fel, cei care nu se uită în smartfoane.
Individul din spatele meu e atât de aproape că-i simt răsuflarea în deschizătura mică dintre gulerul gros al jachetei și căciula care-mi acoperă și-un sfert din ochi. E frig. Bolboroseala continuă în ceafa mea:
Numa râie p-aici, numa râie p-aici. Și pleosc un ghiont peste fund, de-mi scârțâie fâșu. Obiect contondent. Sar ca batracianul.

Simt că se înfoaie porii pe mine, ca pufu de pe cloșcă. Tu ți lindanul per kilogram corp, mă gândesc, perversu Am mai pățit io cu unu ca tine, săptămâna trecută, scutura toiagu în fața garajelor ziua-n amiaza mare…

Mă uit cu coada ochiului și văd un bădiuc solid de vreo 96 de ani, înfășat bine într-un fel de palton-halat cu dungi fosforescente și cu capul protejat de-o căciulă din lână de oaie. Își ținea pleoapele strâns lipite, de parcă-i turnase cineva aracet pe ele și-n mâinile butucănoase, un ciomag cu măciulie argintată se scutura-n ritm de Parkinson.

Mă pălește-o milă și-o empatie, de simt așa, cum apasă pe vezică. Uite măi cum gândesc de rău necunoscuții, sechelele, bată-le vina, o fi Moș Crăciun și-mi fac amu păcate în ajun de praznic mare.

N-apuc să-mi termin monologul, bătrânelul se mobilizează și cu pași mici de pinguin în lanțuri, ca un Charlie Chaplin tras cu cheița, vine-n dungă înspre mine.

Ăsta mă simte după miros. Am prăjit pește...
Bag mâna, bag mâna, așa.

Read more

Cum te pregătești pentru o petrecere la piscină

Cum te pregătești pentru o petrecere la piscină

hapi janis clujCând a încetat Dido cu White Flag (căci pusesem laptopul pe mașina de spălat de lângă baie) îmi testam flotabilitatea în cadă și mă gândeam să văd câte minute rezist fără aer dar un ton de bulbuc m-a întors ca pe-o broască și am citit curioasă mesajul de pe what s app.

Vii la o petrecere la piscină? Ora 21. Să ai costum de baie.
10 variante mi-au trecut prin cap sau pe sub el, nu ies des însă oferta era tentantă căci sunt puține locuri în care merg cu gândul că nu trebuie să mă feresc de oameni și circumstanțe.
Nu că e mama la mine. (știe că-i internată, mai știe c-am 36 de ani și că nu mă oprește nici marele zid chinezesc)
Nu că nu știu ce-i aia, cum să vin eu până în centrul clujului în costum de baie… (ești proastă fă, îl iei cu tine dacă vrei)
Nu, că mă îmbăt. (ok, asta ar fi trebuit să-l sperie dar ne obișnuisem deja cu monștri personali, altfel nu poți ține o amiciție darmite o prietenie)
În sfârșit, adevărul:
Nu, că n-am bani de petreceri acu…
Ești invitata mea, te-am întrebat de bani?
Hrrrrr. ( de ce nu le-am făcut eu pe toate la timpul lor? Mor să văd cum e o petrecere la piscină.)

Read more

Ce te deranjează la soțul tău?

Ce te deranjează la soțul tău?

expo luvruCa să nu-mi dispară elanul pe care mi l-ați oferit, citind comentariile la concursul Sephora, mi-am propus să scriu un pamflet, așa, de dragul soților, amanților și iubiților voștri, c-al meu e nesimțit momentan. Nu mă întrebați care dintre ei, că închid comentariile 😉

Mărturisesc că nu mă așteptam să relatați cu atâta haz, demnitate, poate puțină suferință, sinceritate, fluență și ce mai, m-am regăsit în multe dintre poveștile voastre, aș fi vrut să citesc câte un articol întreg! Și de asemenea să vă pot premia pentru că am ales cât am putut de… obiectiv. Nu le cunosc pe niciuna dintre câștigatoare, nici nu știu dacă am comentat vreodată pe blogul lor. Nici măcar pe FB nu le știu decât dacă mă trag de mânecă: hei, eu sunt Dana, eu sunt Sonia.

(fată, m-ai dat gata cu mopul și cu soțul, ia-i un cățel)

Acestea fiind spuse, dragi bărbați, fiți amabili:

  1. Nu adăugați toate drăguțele în lista de FB. Pentru că eu, Mirinda văd că Iubi s-a împrietenit cu Daniela, cu Ioana, cu Delia, cu Tamara și cu perversa de Ramona, aia despre care vuiește tot orașul că și-a pus țâțe false. Cum frate, te împrietenești și tu o dată pe lună cu Ionuț și te împerechezi, pardon împrietenești cu 15 fete pe săptămână? Sunt geloasă, na, chiar dacă îți spun că mvaaaai, nuuu, crăp în sinea-mi și le-aș tranșa pe vreo două așa cum tăia bunica slana de pe porc, cu ocazia Ignatului… Și pune-ți naibii măcar messengerul pe silențios!
  2. Nu ciocăniți!

Chiar așa, voi ăștia care ciocăniți în cap, ușă, țeavă, perete, sau în propriile noastre coaste când stăm mai cocoșate sau nu stăm cum vreți voi, aveți un blocaj emoțional care vi se trage de la vizualizarea repetată a desenelor cu ciocănitoarea Woody, când erați mici! Chiar dacă acum nu vă mai aduceți aminte, așa că o să vă facem programare la cea mai urâtă psihiatră din oraș!

* fetelor, vă spun un secret. În general psihiatrele sunt foarte frumoase, cunosc două, au picioare mai lungi ca crengile copacului Paulovenia de la grădina botanică… iar psihiatrii atractivi sunt ocupați, am sunat eu la 5, cei mai buni din Cluj, când am auzit ce-mi povestesc am gândit c-a fost război cât nu eram în țară și-acum 50% din populație suferă de stres post traumatic. Cine zice că nu merge lumea la psihopupu? Hă?

Read more

Prietenul sau cocoșelul?

Prietenul sau cocoșelul?

bibelou cocosPe el n-am cum să-l refuz, e genul acela de persoană cu principii comune, când să sar în groapă, hop, strigă de pe-o coastă să nu sar și n-am ce…

-Esti?

– Da

– Ce faci?

( bucle, calc, mă prefac că-s nervoasă și mă cert virtual, urmăresc alegerile și merge DE Welle live. Adică pauză.)

– Ce faci tu?

– Auzi, sunt la un oser, uite, trebuie să ajung la un caz măi și i-am luat lu taică-meu animale de companie!

– Poftim? Oaw, tu ai luat animale de companie? (hi hi ha ha) da unde-o să le țină taică-tu în bungalowul ăla de sticlă în care…

– Pot să le las la tine? Că nu mai apuc s-ajung iar S n-a venit de la sulică ăla, măi, nu știu ce l-a apucat cu golful. Oricum nu poate juca cu ruptura aceea de…

– Adu-le!

Mă și vedeam mângâind mâțu. Dacă mă zgarie, dacă e persan de-ăla nebun care sare pe mobilă și face ca țâșnitoarea din Bruxelles? Poate-i cățel, clar e cățel, nu-i lua ăsta lu tac-su pisică. Da… totuși de ce i-a luat animăluț că ultima dată era să moară de chist hidactic pulmonar. C-a mângâiat o capră prin Vălenii de munte, l-a trimis fiu-so-n excursion și un Mare prof a descris echinococo granulocapră drept vinovat pentru… până l-au operat i-am cumpărat lu M bilete la tango, la balet, l-am dus la circ ( ok, atunci n-a mai vorbit cu noi 2 săptămâni) am și băut odată să-i agăț o tipă într-un bar, orice, gândea că moare tat-su și-l vedeam la pământ, îl citeam că pe el nu se vede…. Tipa m-a vrut pe mine, el a rămas cu gandul la capră, eu am fugit cu un taxi, dimineață m-am trezit cu-n bărbat pe care nu l-am văzut în viața mea și mă întrebam cum Dumnezeu l-oi fi văzut aseară…

Read more

Dragi clujeni

Dragi clujeni

catedrala ClujÎmi place foooarte mult la voi în sat, la mine-n sat, deși mi-a proorocit o măicuță din nr.3, alaltăieri că m-oi întoarce io di-unde-am vinit, că pe bine sună.
Am zis: nu pot maică, am familie și iepurași aici.

Ca să nu o iau razna în stilul amazoanelor, cojindu-mi ideile pe-un proiect drag, în ultima lună mă pornii eu cât de cât des, la o biserică. Pregătităăăă, da, c-am auzit eu că te pasc pericole și te zdruncină diavolu de-ț sare vopseaua din sprâncene. Că tot am fost la retuș și încă stau cu creme, dacă mă încrunt la unu pe pietonală, face crize de grand-mal.

Alaltăieri, m-a pus michiduță să-l reinvit pe madonnu meu să mă însoțească. Ora 20 fix. Catedrală. Vreo 5 țigani. Țigani erau, na, cum să le zic. Cuvântarea despre băgatu banilor am zis-o, că fiecare face cum vrea. Măi și ne-njură nenea. Și tac. Și urc. Și ne înjură tanti când zic: nu-ți dau.
– Ce zis?
Ce să-i mai zic, c-a nimerit în he mai frumoasă capitală europeană da-i Săptămâna Patimilor și ne muncește pe toți?

Intru, am eu o tanti care apare rar, da mereu îmi vine să fug la aia, săraca, ieri era să-i pun piedică, cât să dădea cu capu de-un stâlp când a văzut cum mă repezesc, a și sărit drepți în baston, da, noroc cu bota. N-am făcut nicio minunăție, aia mi-i dragă mie, mă atrage, ei i-am dat.
C-altfel, mai dau unor alcoolici de se uit-al meu după turle când mă vede și nu pricepe… așa simt. E ca și cum aș simți c-am vezica plină. Las că nu ne sărăcim. Tu nu.

Ieșim din biserică. Nu pun pozele pe blog, sunt urâte, le încarc imediat pe pagina de FB Hapi. Riverwoman

Read more

De ce nu convertit muslim la ortodox

De ce nu convertit muslim la ortodox

vitraliiÎmi plecut fuarte mult dache Hapi dus la mine pe biserică prime dată de chind locuim noi la oraș aicea. Fuarte diferit catedrale și imami aicea, aicea nu este să conduce rughemințele, ele se duce singure, nu trebuie nici covore pentru rugat, aicea vezut la tante genunchiat peste toate locurile și dache trecut pe lingă ele uitat la cine trecut, nu la desenat frumoase pe pereți, che eu acolo uitat!

Deranj puțin am semțit chind deschis ușe mare invers și lovit la ochelari pe domnule, eu spus ve rog scuzaț, uitat la mine nervos. Poate che nu împlinit rugăciune ineuntru, gândit eu. Intrare la catedral, este fuuuarte mare cu două ușe și toț credincioși care vine cred che opresc prime dată pentru pus aplicație ca să doamne agiută pe telefon și numai dupe aceia intre. Dache este apă acolo, pune numai degetele, poate che mai fierbinte?
Hapi mie explicat: silent pentru che deranjezi și dache nu e imam, ieste duamne în genunche care uită urât la telefon și frumos la desenele din ceru de catedrală.

Am pus și eu plasa cu petersilie pentru fetițe acolo gios pină apes pe deranjaț în liniști ca se nu uitat urât creștini. Dache pus plasa, speriat câteva domnilor tinăr, crezut che nu ceva bun dache plasa nesupravegheat.
Eu zâmbit la ei și ei plecat de la biserica unde abia venit.

Read more

Declarația 604 și palatele țiganilor

Declarația 604 și palatele țiganilor

made in romaniaCând ai un mare necaz, nu vine singur, de obicei necazurile-s anxioase și pe bune, decât Anxiar mai bine nevroză ori criză somatică, ascultați-mă pe cuvânt. Și unde domle să le faci astea, pe-ambele, așteptând al doilea tun al vieții de azi pe alaltăieri?

La CAS, ați ghicit!!

Trec pe la Catedrală, îmi zic: astăzi nici de mă amenință că mă închid în închisoarea Edicule și mă dezbracă de horțopele, nici de mă declară Mustafa-aga haină, ca pe Brâncoveni, astăzi eu sunt ca o floricică de primăvară. Apropo, anul ăsta n-am văzut ghiocei.

Și e mai probabil să fiu declarată hienă, dar deja sunt subiectivă.

Ajung la Casa de Asigurări de Sănătate, mi-a trecut așa, un curent electric pe sub o sprânceană tatuată când am pus amprenta pe PUSH pentru numărul 235 de la camera B numărul… după care m-am așezat frumos la rând. Ba chiar am găsit loc lângă un nene cu-n rozar fosforescent. Îmi prindea bine, că se schimbau numerele acelea roșii ca semafoarele-n Cairo. Așa că din când în când mă mai uitam la rozar să-mi recapăt vederea pentru c-a fost nevoie de o perioadă ca să descifrez eu, cetățean relativ drept și perpendicular cu viața în capitalism, cum trebuie urmărite numerele acelea.

Observasem că vrea nenea cu rozar să mă lase în față, că el avea să vadă di șe nu io făcut o injăcție lu nevastăsa ca doară sîgur că asigurat so dus cu bani, nu cu chietre, c-are numa la fere si-atunci cu bani, leo scos. Cum să nu șie asigurat? Da dumniata domniță?

Read more

Animalul din dormitor

Animalul din dormitor

femeie cu câineAcest articol este coada sau continuarea la Animalul din dormitor versus bestia din living pe care-l puteți citi pe Ralix. Articolul…

În urmă cu câteva zile o cunoștință mi-a trimis ceva, niște poze, așa, cât să-mi deniveleze conștiința. Pe care eu aș defini-o ca un ansamblu al moralităților. Câteodată. Vreo 7 poze cu-n doberman mare și mesajele: chiar nu vrei să mă vezi? Am doar 6 luni…
Pe Zeus, eu am doar doi șoareci, pe când o să am timp să te văd pe tine se face câinele tău cât titanul Atlas iar în casa noastră va cădea cerul când o să simtă musafirul miros de îmblănite sub un kil. Hm. Iar inteligentă precum Alina Anghel nu prea ești, ea are-un cățel cât o vacă și-mi recunoaște umorul, tu nu…

Inițial am crezut c-a născut și m-am simțit ca ciclopu cu-n ochi scos, deja-mi făceam calcule, asta, 8 martie, ziua amicilor, mă și gândeam să mă caut de ovule, poate îngheț vreo două să le clocesc și eu la 50. Pentru că un lucru de care nu țin cont e vârsta biologică.
Dar nu asta e problema de fapt iar conștiința mea e bine merci, numai că eu și femeia asta chiar nu avem ce să ne spunem. Nu e răutate, nu e ciroză în stadiul terminal, nici măcar nu s-a dat la Hani vreodată (că deh, dacă ar fi așa ar exista șansa să reînnoiesc legăturile ca să mă mai mișc si eu ca Eva primordială pe-unde vreau, prin livezi, vine primăvara…) nu mai avem lucruri de spus, s-au terminat de vreo 5 ani.

Pe-atunci aproape că locuiam împreună. Suntem diferite… ea mai bea, eu nu mai pot, ea nu s-a mai culcat cu soțu de când a luat-o, eu la fel (la soțul ei mă refer ca eu n-am) ea înjură ca un birjar, eu jignesc în scris numai dacă-mi dai public cu slova-n cap, ea mă întreabă după fiecare 2 săptămâni nevorbite: tuuu, n-ai murit? Nu vi se pare caraghioasă exprimarea asta? Pe mine mă deranjează la culme.

Ei, atunci când o aud pe ea și când îmi rup și materialul la chiloți cu tot cu etichetă, chiar vreau să mor. La un moment dat eram și eu cu citate de-astea zburătăcioase cum că cine nu te vrea langă el, ea nu te merită, că a plecat din calea ta că te-a învățat deja tot și așa e viața, scumpica de ea, tu ești bun, ăla-i rău, blabla. Există oameni cărora li se întâmplă ceva. Un click, o internare, o lobotomie, o cezariană sau sunt răpiți de extratereștri. Și dup-aia acei oameni nu mai pot și nu mai doresc să întrețină o relație constantă. Nu e nimic nimic science fiction. E adevărul. Nu trebuie să-l fi mituit pe administratoru cimitirului, să cumperi locul ales de mine ca să nu mai fim prieteni.

Cred că noțiunea de prietenie e overrated și mai cred că majoritatea știți foarte bine câți unu, doi prieteni aveți dar să revenim la animale.

Read more

La înmormântare, păstrezi tradițiile!

La înmormântare, păstrezi tradițiile!

cimitir Mortu târomea-n sicriul din lemn alb în care-l puseră ăi de la pompe funebre.

Oglinzi acoperite, toate ca la carte, să nu ne vâneze strigoii, nu ș ce pătură era întoarsă, eu plângeam că-mi era milă de cum bocea tătăișa. Și cam așa, m-am dus la înmormântarea aceea că n-am avut ce face dar zău că numai la… așa, cum zic. Fusei.
Intră și Hani dacă vede că nu mai ies 25 de minute. Că prin curtea casei, în afară de găini isterizate și tăvi cu pahare pline de pălincă, așezate pe măsuțe, mare lucru nu era. Îi spusesem dinainte că la noi se face protocolul câteodată descoperit, mai ales la țară, cum cred și cum consideră rudele apropiate.
Mă duc spre Hani, în capul ușii, între timp trece pe lângă noi fratele mortului, îl condolăm.
– Poți să vii că nu arată rău, chiar nu arată și apoi e pus un voal ca o perdea, nu se vede chipul,  încerc eu să-l încurajez pe Hani care prefera probabil să vadă cum arată fântâna pe dinăuntru, dar nu mortu!

Pe atunci, ne conversam mai mult în engleză dar Hani prefera româna decât engleza lui de Chenbrigi.
– Bine, viu acolo, dar ce trebui… spui ceva către uameni?
– Nu, tu numai te uiți trist la oricine și spui îmi pare rău dacă vine cineva la tine să te pupe sau întinde mâna. Că așa se face la sat și dacă nu te cunosc, ei vin.
Intră Hani, c-o mutră de cal proaspăt potcovit

Ca să nu se ducă direct la căpătâiul mortului, unde-i vedea pe toți că merg să se uite ca la muzeu, el se duce la oglindă. Și odată trage Hani al meu leveleandra de pe oglinda cât un juma de perete și începe s-o împăture frumos, ca să ajute, cine știe cine-o fi aruncat chirpe de s-a agățat acolo, nu frumos…

Read more

P-o-veste cu șoareci

P-o-veste cu șoareci

porcusor si mancareNu îmi bătea mie la socoteala de ce lumea imprejur e nevricoasă și cam adormită. Brusc, frigiderul s-a umplut de alde minuni pe care eu nu le stiu descifra. Vad ca barbatu coace si desface nuci si rupe taitei de-aia sfrijiti si eu mananc, mananc fericită intre ghilimele toata ziua, energizata ca red bullul. Numai consortul si vara-mea si varu-meu stau asa, scortosi, cu stomacelele lipite si fac metanii si papă seara câte-o salată și mai mult dulce. C-acu, fiecare, cum e obisnuit cu traditionu. Cu care n-am nimic impotriva de altfel, ca barbat caruia sa-i placa sa gateasca ca lu a meu, n-am mai vazut decat la Master Chef. De-aia nu stiu cat timp se fierbe un ou. Chestii de supraviețuire, domle, a trebuit sa le învăț de pe Discovery.

Eid Mubarak, zic eu a doua zi catre vara-mea, ce-aveti, măi? De ce nu mi-ati zis ca-i sărbătoare la voi?
– Ca să nu crezi că trebuie să cumperi cadouri. Sarbatoarea Sacrificiului. Apropo de asta, tocmai am venit cu asta micu de la tuns, e în gradină, daca-l găsesti nu stai un pic cu el?
– Pentru ca e sarbatoarea sacrificiului? Da de ce să nu-l găsesc dacă nu l-ai uitat la tuns?
– Poate se ascunde în beci, că te vedea pe tine când mergeai la fumat. Dacă vrei, o las și p-asta mică, acum trebuie s-ajung și eu la tuns.
– Doamneee, ca tot mici îs de vreo 5 ani. Da se joaca amandoi daca-i lasi?
– Da. El ii da cu mingea de fotbal in cap, ea incepe sa urle, el se-apropie de ea s-o mangaie ca i se face mila, ea-i baga doua degete-n nas de nici n-apuci sa vezi. Si-apoi scandalul. Inca acum s-a mai obisnuit bebe2 cu falangele lu soru-sa, asa ca dupa ce-o faulteaza, o mangaie, isi da capul pe spate ca ars c-ondulatoru. Asa faceam eu cand l-am folosit prima data.
– Tu las-o p-aia minusculă cu-n etaj mai jos, că eu mă duc în grădină.

Read more

Vrei să-mi vorbesti? De-acu faci ce-re-re

Vrei să-mi vorbesti? De-acu faci ce-re-re

pastile de iubireNu oricum. Cu iubire. Nu cand imi beau cafeaua. Dupa ce-am baut cafeaua ca sa am timp sa semnez ca-s de acord sa fii si tu de acord sa-mi vorbesti. Că-s PRIVATĂ.

– Daca-mi vini scrisoare recomandare, aduci ca-n Germany, la ushe?
(manca-te-ar binele p-aia de l-ai invatat romana pana acu)
Eu nimic. Doară am de lucru. Si dimineata îs posacă.
Plec. Da ce mininci de dimineata?
– A…văd eu, raspund în limba lui ca sa priceapa, c-altfel mă intreaba de 4 ori ce zis?
– Legume? Cu milch de soia?
– Daaaaa, legume cu milch de soia, dară!
– Ce zis?
– Nu merge legume cu lapte.
– E, nu, ce facut ieri metushe. Zaratusta.
Ma gandesc la profetul Iranului din antichitate. N-am chef de small talk, nu vezi ca scriiiiu? Scriu, da nu zic cu voce tare.
ZA-CUS-CĂ
– Zecusca heiß das?
– Mda. Vezi, cu scrisoarea aia, dacă nu esti acasa cand trece factorul poștal, pa, pa.
– Păi vin fectoru postal pină găsesti.
– Eu vin până te gasesc, ca asa făcurăm de 10 ani, da-n rest, e birocratie. Daca poștasul are de mers la o „comândare“ si n-are timp sa mai vină pleacă scrisoarea înapoi. Cam asa e cu „recomantata“.
– Nu lași la vecinu daca eu nu pe casă?
– N-avem nicio vecină care sa arate atat de bine încăt poștasu să  lase o scrisoare recomandată pentru altu. Si-apoi vecinu e surd, orb si paralizat pe jumatate. N-aude nici daca-i spargem peretele. Se spune pe acasă. Nu pe casă.
– Atunci cum primești scrisoare?
– Nu stiu, că nu-mi scrie nimeni. Daca nu te gaseste, te duci dupa ea la poștă cu fluturaș. Nu te-ai dus în 5 zile, ciao.
– Si unde găsești fluturaș?
– Ultima dată era cu-n apartament mai jos. Fluturaș găsesti mai sigur in parc.

Read more

Curiozitati despre corpul uman

Curiozitati despre corpul uman

portret de barbatDocumentandu-ma “pentru diverse” am gasit pe internet un site interesant in limba engleza, probabil unii il stiti, poate ca pe altii v-ar interesa, pe mine m-au fascinat cateva curiozitati despre organismul nostru si m-am gandit sa traduc cateva pentru voi (altii fac blogging din traduceri, ca si cum si-ar da lucrarea de doctorat). Stiti de expozitia “Our Body”? Ati fost? Vi se pare utila?

Mie-mi pare rau ca n-am scris o postare despre ea cand am vazut-o. Stiti ca entuziasmul, ca si iubirea, se mai topesc in timp. Asta e de la mine. Comentariile imi apartin iar partea boldata este

Stiinta si cercetare de pe factslides

1. Nasul tău isi poate “aminti” 50.000 de mirosuri diferite. De aceea barbatii trebuie sa tina minte ca nu comparam sosetele aruncate de al doilea sau al treilea iubit cu… ale primului.

2. “Năpârlim” cu totii. Cam 600.000 particule de celule moarte in fiecare ora. De aceea si barbatii trebuie sa faca musai, menajul!

3. Corpul tau contine suficient fier, necesarul care-ar produce un cui de 3 țoli (inches). Poate de-acolo vine vorba “esti beton”!

4. Toti avem mici paraziti care locuiesc… in gene. De aceea, eu mi-am pus unele false si dezinfectate la Ioana Stanciu 😉

5. Oamenii părosi, de fapt parul in exces pe corp indica si un intelect peste medie. Oaw! Va dati seama cat economisesc renuntand la Veet si la noul epilator de care-as avea nevoie?

6. Urechile si nasul nu se opresc niciodata din crescut. Va rog sa nu-mi mai dati mesaje private intrebandu-ma daca am depresie.

7. Similar amprentelor este si desenul unic… de pe limba. Deci ne mai gandim atunci cand spunem ca “stim mai multe limbi”.

8. Oamenii cu ochi albastri sunt mai rezistenti la alcool. De aceea innebunesc cand imi pun lentilele acelea.

Read more