Suparat la mine ungurele daca i-am spus ca nu votez ungure primar, că așa simt EU

Ungurele superat degeaba, ca eu nu am spus la el ca  baga Ardealu in straiţă si fuge cu el Jajj istenem!  Cand am vazut pe plianţi puzderie de ungure care vrea sa fie primar si să primeasca delegatii  din alte ţari, m-am mirat la ei, da nu m-am mirat la toate ungurele din oras, asta nu au inteles nici unii romani, nici unii ungurasi!

Voi nu stiti cat iubesc eu ungurele petru gulas, da nu ca Primar in oras, iubesc musulmanu occidental pentru vorba dulce, da nu ca Soț în casă! Pai n-o să iubesc pe cine-mi zic alții!

Am intrebat fata in fata omu din pliant: Beszélsz romaneste bine? că mie mi se pare ca aveţ un pic de problema si de aia eu v-aș pune vice-orice da nu Primar. Si el suparat foarte tare că eu sunt Beteg, ca el câștigă că e tânăr si că știe el de unde începe vârste batrane si aia nu castiga, numa tinerele cu evaziune! Cu viziune, mai gresesc si eu limba romana dar eu nu candidez!  Pai poate ca eu oi fi putin gerontofila, am spus, Beteg tu, lase-mă-npace, votez cu cine vreau!

 Apoi spus purtatoru de vânt la mine, o tanti emigrantă  ca in Scufițe Rosie (ca si ea ba la bunica ba la mamica, ba la lup) , mi-a spus Szeretnék panaszt tenni!!!

 Alt ungure din oras spus la mine pisi ízű! Si penala! El nu gandit in romaneste cum simte la mine inimile ca bate mai repede ca masina de cusut, ca si eu enervat, Istenem!  

Si tot ei, vreo 10 acolo, suparat pe mine dupa ce stricat relatia cu colectivitatea in care prosper ca mușchiuletu de frasin? E muced, e umezeală, e bacovian, stradă cu stradă!

Altu a strigat pe un grup de croșetat: sor, sor de 3 ori. Daca striga arabu meu, stiam clar ca vrea sa divorteze ca si la ei, poti divorta fara sa te măriti-insori. Eu sunt pasionata de toate culturile.

Read more

Provincie, orasul meu de langa Cluj – 2020

Poate, dacă reusesti cititorule să te muti un pic in unghiul meu, ai sa vezi ca nu e chiar atat de usor sa supravietuiesti 2 ani intensității parșive de natura psihologică pe care, nu-i așa, te poate expune viața.

Ba mai mult decât atât, ca să nu fac notă discordantă si mai mult nu mi-a trecut prin minte ca vreau sa contabilizez sau să observ tot ce exista-n colectivitate – știrbit. Si totusi făceam poze. Fără să mă gandesc că vreau să le expun undeva, cândva. Oamenii puțini. Tristi. Copii erau si erau si seniori. Tineri cu bun simt și tineri care parcă isi notaseră că trebuie să-si pomeneasca organele sexuale oricand si oriunde ca nu cumva ele să dispară. În naivitatea si ruperea mea de lume, nici pe Agamiță Dandanache nu-l mai băgam in seamă.

Trebuia să funcționez optim. dacă nu iesi cu masina, daca nu te lipesti de cineva doar ca să obtii beneficii si să te plimbi de ici colo, daca nu poti merge la sală, sunt putine modalitatile in care iti mai gasesti aceasta energie.

Va las aici pozele *asa arata strada proaspat finalizata cu piatra cubica, str Armeneasca

Read more

Ce inseamna pentru mine intoarcerea in orasul natal si asumarea faptului ca sunt diferita

Ha ha, in primul rînd se feresc oamenii de tine ca de râie in prima faza, apoi esti analizata si ostracizata ca femeie.

Am revenit în orașul natal dupa aproape 10 ani. Eram chiar fericita, veneam cu copilul, deja trecuse un an de cand locuiam cu mama la Cluj – unde si lucram – iar acum aveam ocazia sa nu mai platesc chirie si sa nu fiu toata ziua pe drumuri. Diferența fata de momentele trecatoare în care aterizam pe acasa din țări străine, 2-3 zile si mutatul complet a fost un fel de purgatoriu.

In Germania si-n restul tarilor europene in care calatorisem, nu am muncit ca altii, am fost oarecum privilegiata asa ca am invatat regulile, respectul, bunul mers al societatii, am participat la evenimente, am trait in medii culturale, am fost in țări sărace cu oameni fericiti, am mancat laolalta cu oamenii privilegiati dar si cu cei săraci lipiti pamantului. Am stat in resorturi de lux dar am calatorit si-n autobuse pline de oameni nespălati si urat mirositoare, am dormit si in conditii mai proaste dar am trait din plin si viata de familie in casa frumoasa si mereu plină –familie, asta au fost ei pentru mine- în NordrheinWestfallen.

Veneam aici si eram primita cu entuziasm, părea că am prieteni, rude, cunostinte, insa ce-mi amintesc acum e că întotdeauna mă asteptau mama si bunica.

Cand m-am mutat definitiv (cat o vrea Dumnezeu), lucrurile au început să se schimbe si incet, impactul emotional dintre mine, oraș si oameni s-a făcut simțit. Desi venisem ca un pustnic alungat, copilul mă făcea atat de fericita incat a completat perfect disparitia din peisaj a oricarui alt personaj. Eram – suntem – eu, el si mama. Nu am simtit nici un fel de singuratate. Insa incet, rautatea unora, nemultumirea personala față de egoul lor mare, faptul că eu respingeam sau nu participam la vocatiile multimii, toate s-a indreptat inspre mine.

Read more

Gradinita in vremea coronavirusului – eu merg, voi?

Am fost la ședință. Prima mea ședință, cu părinții dacă  n-o pun si aia de la țară, de acu 15 ani, când s-a strans în Vale tot satu că s-a dușmănit părintele vechi cu Părintele nou pentru data la care se preia Casa Domnului. Preastresatul țârcovnic era la mijloc, că nu știa cine câstiga.

Îmi amintesc c-atunci, popa cel vechi si roșu-n obraji ca un măr Ionatan, ținea o predică despre răbdarea lui Iov. Popa cel nou, Ion, a înțeles că-i spune lui că-i plin de bube, de acnee si prea tinerel (studiase si filosofia) si e cazul să mai aștepte până va sluji. Cântărețul, care nu știa a cui tămâine o s-o aprindă de săptămâna viitoare, se tot întorcea cu spatele si se uita la sfanta biserica, făcand 2-3 pasi.

De fapt trăgea săracu din flaconu lui de pălincă, să-l țână curaju.

Până la urmă, au slujit o vreme amandoi, că unu avea pilă la primar, de-a crescut in sat si taxa pe mort, bașca, li s-a asfaltat și drumul, deci n-a iesit nime-n pierdere. Si a avut si cătunul ce povesti despre fețele bisericești si cum se luaseră ei la treipăzește după Liturghie.

Dar la sedința asta nu a fost așa, nuuu, regulile sunt care?, pardon – clare.

Dacă pentru o sedință de partid ar trebui să-ți pui cămașa curată, la cele de mămicuțe, puteti merge cu pete. Ghidușia asta te face să pari mai serioasă, implicată și isteață. După ce primele doamne  s-au prezentat, a venit rândul nostru să ne descriem, intr-un cuvânt, odraslele. Ne-a luat așa pe toate c-o muțenie de parcă inventam arta filmului mut. Ca să tai panglica, am zis c-al meu e hiperactiv. Adică absolut grozav pentru el, ganz normal pentru Deutschland, nici n-apucă să plece, că deja are de-unde veni. Aglutizant pentru mine,  mi s-ar lipi si vodka de globule in toiu iernii dac-am avea unde iesi la un târg de Craciun. Și cu cine!

Read more

Cea mai tare experiență la stomatologie! (1)

Ne-am uitat la filme cu medici chirurgi ca la serialele cu zei. În viata reală nu ne prea plac pentru că, ce stiu ei, vorb-aia, te duci la chirurg, te taie. Internistul, cardiologul, alte specializari te pun să-ți faci investigatii cu zecile si tot îți gasesc ceva. Psihiatrul nu e medic că tratează oameni care s-au defectat. Noi toti suntem niște zombie functionali în viața de zi cu zi, nu ne trebuie psihiatru.

Iar stomatologul… hm, parca nici nu ar fi medic. Pe langa faptul c-avem trauma comunismului cand te punea pe scaun si asistenta te ținea de umeri, mama-ta plangea iar doctorita @cea mai buna iti scotea nervul pe viu – ne gandim că lor le e cel mai ușor si că câstiga asa simplu o gramada de bani. Fără a face medicină pe bune. Chiar așa să fie? Tot ce am scris mai sus bălteste de prejudecatile pe care societatea le are.

Buna. Ma uit atenta la tânăra inaltuță, cam cât mine si-o recunosc după codița blondă, stransă sub costumul de cosmonaut.

Îmi face semn să-mi pun sosetutele speciale si-mi spune ca mai stam doua minute să se sterilizeze camera. Cand cineva zâmbeste, zambetul se aude, stiati? Masca nu ascunde zâmbetul. Cumva, ma fastacesc si ajung la ghiseu sa-i spun ca interventia asta o pot plati doar la salariu. Că luna asta a fost mai neprevazuta din punct de vedere financiar si n-am gestionat bi… Mă oprește, probabil stie ca in orasul ăsta majoritatea nu are bani, dar eu la dinți nu mai fac rabat niciodată. Nu costul e problema, ci doar un moment prin care mai trec. Cică unii sunt predispusi la boli in functie de zodie. Nu stiu in ce Functie oi fi eu predispusă dar probleme cu dinții si sinusurile am avut ani de zile. Pana l-am gasit pe cel mai bun chirurg maxilo (nu exagerez daca spun ca din Transilvania!) care m-a redirectionat la nevoie.

Read more

Fantoma din Gherla cauta o creșa

Cum e viata noastra aici? Asa e. Si intentionez să fac tot ce pot să ne fie mai bine. In stilul meu si fără lucruri care i ar răni pe altii sau pe mine, dar dârză ca Ioana D Arc. Ok, fără Arc…

La început, am fost o apariție oarecum ieșită din comun. Ca o nalucă, nu stii sigur c-ai văzut-o, c-a mai fost pe-aici, că e mai înaltă, mai slabă mai în vârstă. Plimbam un prunc mic si vorbeam mereu cu el. Iarna, vara, eu făceam orice să râdă cel mic. Eram mai mereu, doar noi doi. Noi doi si-atat.

In parc, pe cand pensionari simpatici, mixati cu pensionari alcoolici si vulgari jucau cărți ori stăteau la un taifas, eu băteam nuci si chemam veverite.

La sfarsitul toamnei cand nucile mai rămaneau in parcul vechi, doar pe cativa pomisori mai subtirei așa, cine dădea cate un șut la trunchi, cât să se miște oțâră? Eu. Si Nucul ne dădea mereu 4-6 nuci proaspete, de stăteam apoi pe bancă si le desfăceam.

Eu băteam din palme când vedeam o cioară cu nuca-n cioc, exact cand zburătoarea o așeza s-o ingroape sau s-o spargă. Hâțțțț. Si nu mai apuca sa ia nuca iar copilul meu râdea râdea, cand vedea c-am mai pacalit o cioară si mai avem o nucă.

Mi se părea că oamenii se plimbă ca  împăiați si absolut toti, trag cu coada ochiului la ceilalti. Eu eram in alte sfere. De asta, pe majoritatea nu-i salut nici acum pentru ca nu sunt atentă la oameni. Nu-i caut cu privirea, mereu mă grăbesc.

Eram la stadiul de aia care-a trăit cu bătrânul ăla care-a lăsat-o si acuma ea are un copil si n-o fi avut unde merge, săraca, da e drăgut copilul si ea pare așa, zurlie (apropo, Doamne Doamne, multumesc pentru că sunt cum sunt!!)

Read more

Daca femeile vin de pe Marte şi barbatii de pe Venus, iata dovada ca exista Reptilienii-copii

(acesta este un pamflet si daca 5 oameni au zambit azi, dupa ce-au citit, mi-am indeplinit misiunea)

Cum recunosti micul reptilian

Ei pot schimba forma ta, dar si pe a lor.

  1.  Cand mi-a adormit pruncul pe deltoid, pectoralul mare si sternocleidomastocelmailung, cum nu stiam incă bine să stau în picioare, darmite să-l ţin pe el, mi s+a dus implantul spre tiroidă, a doua zi arătam ca Romică Ţociu fara mustaţă, de durere-mi venea să+mi smulg si părul din cap. Despre implantul dentar vorbesc, evident.

Totusi, bebelusul arata mult mai frumusel decat atunci când a fost izgonit din pantecele mamei, dispăruse orice urmă că l-as fi bătut cu cordonul ombilical sau cu coatele în ficaţi si-n coaste.

2.  Cand am venit intr-o zi cu ochii mov la muncă si nasul mai strâmb ca de obicei, colegele au zis intre ele că am hemaToane, că cine stie ce botoxuri si hialuronic mi-am injectat, că bărbat să mă caftească nu am… Nu au crezut că am primit o fontanela moale si plină de iubire spirituală, în piramida nazală. Ciudat.

Te răpesc când vor. Fara sa fii constienta, vei deveni oricum, numai si numai a lor.

1. Dacă nu ești atentă la semne, te-ai dus pe râpă, pe o înghețată scăpată pe jos, o banană.

  • Cand si daca ai o intalnire, ca parinte unic, dupa primele trei pârţuri pe care tu nu le-ai mai auzit pana atunci, precum nici sunetul cascadei Niagara nu l-ai auzit, decat pe youtube, esti pus pe blacklist.

  • Daca pentru prima dată, ai ocazia sa participi la o reparatie, un defect, un proces tehnic pe care vrei sa-l vezi de trei ani si esti sunata sa mergi pe teren, o sa-ti intre simultan pe what s app mesajul: ce sa fac ca tot arata ca-l doare burtica şi i-a apărut o bubă sub ochi (ia olitaaaaa si pune-l să stea pana vin eu, peste 4 ore). Îţi apar si ţie, trei bube si renunţi la şansa de-a vedea subsolurile din centrul vechi. Ca sa te simti mai bine, iţi vor intra cei 150 lei de la alocatie, amintindu-ti ca ai fost la vot…
Read more

Circuitul vrabiei in natură

Eram cam ora 16, 30 si tocmai ajunsesem de la Cluj, cat am apucat sa-mi trag manusile negre si sa iau o spată  mică, un cuțit din neolitic. Săpam cu scârbă lângă un mușuroi de furnici, vedeam atatea larve, c-as fi preferat sa scurm în rahat.

Numai după râme nu… râmele alea transparente pe care le luam cu mâna, să-i fac ei carne tocată, să nu se înece cu… Le simțeam sub manușa ca si cum mi-ar fi circulat freon prin capilare. Ridic un pic privirea, dau de-un băț. Văd că-i un lăstărel cu vreo 18 frunze. Dau să plesnesc  un viermisor verde. Langa el un anunț. Lângă bățul-lăstar.

Omagiu Dr. Iuliu Hossu, Episcop greco-catolic de Gherla… marea Unire… 100 de ani… Copacul înfrațirii…

Si eu îmi fac firma de rusine, măcar de-mi lăsam vesta acasă. Caut râme si goange langa bățul înfrățirii, să-mi hrănesc vrabia. În loc să fac donații și să mă duc să pun flori langa statuie. Da nu pierd pariul, vrabia trebuie să tră…

Un bărbat tușește-n spatele meu, pe alee. Mă întorc. Doi politisti locali se uita șocați la mine. Uite-o si pe zăpăcita asta. Casa lu Brancuși se prăbușește și ea ne sapă cu spalta ditamai vrejul de frasin. Al 17-lea monument necunoscut de catre cetățenii orasului. Îmi indes scarbita singura anelidă-n pungă și mă mișc spre bordură. Dar pana acolo, ma uit si pe frunzele unui cires, sa vad, dade dade pica ceva material organic mai suportabil. Arătam așa, într-un fel, o danaidă din metamorfozele lui Ovidius, parcă tocmai vizionasem ultimul episod din Dexter si acum aveam idei. Localii nu s-au miscat de acolo. Nu ti-e dat toata ziua să vezi una cărând apa cu ciuru, sau făcând pe struțul pe langa fantoma, pardon statuia cardinalului Hossu.

Mai trec vreo cinci. Mă privesc ca si cum Alba ca zăpada si-ar căuta piticii vara. Bine că  majoritatea oamenilor din orașele mai mici, definesc  normalitatea prin puterea motorului deținut, la pătrat, plus suma ălor cu care te-ai fi fost culcat(a) până acum, minus felul în care arăți în poza pe care-o detestă ei, plus funcția pe care-o deții. La toate astea se face radical cu salariul de care ești banuit si se mai scade cate-o tragedie din viata.

Read more

Ce sa ma mai joc cu copilul acasa

Prima parte a articolului, cu 5 activitati interesante o gasiti aicihttp://www.hapi.ro/5-jocuri-interesante-de-jucat-acasa-cu-copilul-hiperactiv-in-perioade-de-izolare/

Am gasit la reducere o… racheta. De lemn. Pare pentru bebelusi dar cred ca scria 2 plus pe ea. Oricum, o puteti lua si pentru bebe. Are vreo 6 surubele de infiletat si o veti monta absolut singura, cu-n ochi la copilul care vrea să vă bage-n coaste surubelnița în formă de stea.

Construiti ceva impreuna.

E trainica, dă bine printre jucării si toată distracția a ținut cât s-au infiletat nenorocitele alea de suruburi. Cum eu nu-s mare experta la asamblare, dar încet, devin – de la muncă, nu de la jucării – am pus-o inițial invers, m-am tot întors în jurul ei pana m-am prins cat e de simplu. Poate voi găsiti o astfel de jucarie cu care-si va pierde ceva timp. Daca as fi luat-o cand avea un an si 6 luni, hai, 2 ani, sigur i-ar fi placut. Nu mai stiu prețul, dar era cu 50% reducerea prin februarie si chiar a meritat. Probabil o voi oferi cuiva. Nu, nu fac chestii de genul: ia cadoul ăsta, l-am cumparat pentru ziua baiatului tau 😛 That sucks! Si apoi cei care-o fac, oare nu-si dau seama ca jucaria aia n-a fost dorita?

Whatever. Eu si piticii mei.

Read more

5 jocuri interesante de jucat acasă, cu copilul hiperactiv. In perioade de izolare

(cand nu mai poti, agată-i baloane rezistente pe usile din casă. Cu mâna, cu piciorul, le lungesti cât vrei, la noi a functionat)
Si aruncați cu mingi moi după decorațiuni!

Ca să nu o iei razna, găsește-i preocupările preferate dar si sigure. Nu le stii? E timpul să le descoperi la 3 ani măcar.

Insist pe timpul de calitate pe care-l petreci cu copilul tău. Dacă mai e si neastampărat conform varstei si nici unui prospect, daca nu stă locului, mie mi se pare absolut clasic si potrivit cu temperamentul, asa ca nu-ti face griji, doar găsește-i ocupatiile potrivite. Nu-l priva de… Tine.  Dacă nu l-ai văzut niciodata, pana la 3 ani – si nici atunci să stea lungit pe covor să facă un puzzle, are si mai multă nevoie de atentia ta. Crede-mă, vrei să-i dai atenția ta, nu nervii tăi!

– televizorul sau consola sunt altceva, îl consolezi lăsându-l singur într-o lume care-l va atrage mai mult decat realitatea plictisitoare. Mai ales daca trebuie sa stati în casa că afară se plimbă Virusu sau daca pur si simplu, copilul e bolnav de la gradi si nu puteti iesi.

– da, sigur ca il las si eu la desene. Are perioade scurte in care, o data pe zi sau la cateva zile @este masha si Ursul, un iepure si-un elefant care mă exasperează si cântecele in limba germană, cu niște imagini nostime care-l țin în fața ecranului. Daca am sărit de 20 de minute, cat fac eu o placinta, copilul e nervos si nu mai are chef de nimic după desene.

Oricat de obosita si fara chesf sunt, căci sunt si așa, măcar 20-30 minute fac cumva sa stau cu el. Cu adevărat adică – să mă joc pe bune după serviciu si cumpărături si alte activităti. Dar de obicei ne jucăm mai mult, nu o jumatate  de ora.

O să vezi că uneori, chiar te poti relaxa langa el, o pauză pe balcon daca e vreme bună și sunt șanse ca el să se joace mai departe.

Floo Me – set de modelaj

https://www.emag.ro/set-creatie-craze-flo-mee-unicorn-4059779013656/pd/DWVVLBMBM/

Read more

Aniversarea copilului poate fi o harababură nostimă chiar și-n izolare, acasă, cu trei persoane

De dimineață am postat copilul cu bunică cu tot în camera de joacă. Să-I umflu eu 5 baloane, să le agăț de grindă, să sară după ele, că e hiperactiv, hiperenergic, trifazic. Ca mă-sa.

– se strică pompa, folosită până acum cam un an! De-aia se strică, că mă grăbeam să le fac toate repede, să iasă povestea așa cum gândeam eu. Eh, în loc să dau la pompă, am umflat baloane de-alea tari până mi-au ieșit ochii din cap. Coloana sonoră: mai ai acolo, nu e gata?

Fug după tort.

Teoretic ar fi trebuit să fug la leru-I ler dar, o săptămână am tot încercat diverse prajituri. Măi, nu că nu erau bune, da cum să le pui în orașul ăsta supărat pe facebook? 😛 Tortul cu mere si caramel, zici că era pancovă cu carne răzuită. Tortul cu mascarpone, mi-a ieșit o lipie acolo, unsă cu unt si cu bonibon… Până am realizat că face trei ani și vreau să-I cântăm la mulți ani și să-l văd cum se bucură, c-acum aproape că i-au dat lacrimile de emotie. Și să-l las să mănânce un dulce yummy, cu ciocolata si cireșe si să sufle-n lumânări cât vrea el.

Read more

3 ani de cand mi-ai dat Viață, copile!

Te-am născut din dragoste necondiționată, acum trei ani

Hm. Si tu nici nu știi cum mă cheamă.

Hai să-ți povestesc scurt cum m-am replicat eu prin ADN-ul tău.

Pe străduța pietonală perfect încadrată de borduri și blocuri solide a câte cinci etaje, toate recondiționate și izolate, cu flori pe balcoane și zone verzi curate, călcam veselă și gravidă. Exact: veselă precum lupul care-i înghițise p-ăia trei iezi, de-a trebuit mai apoi s-apară parentingul modern, să schimbe povestea, să scoată iezii nedigerați și să pună pietricele colorate-n burta acționarului înfometat.

Împreună  cu mine era bărbatul înalt, atent și grizonat ce-mi căra coșarca de la Sabon. Pe care-o ghiftuisem cu body-uri mici și  splendide toate cusute de mână, căciulițe brodate și niște tampoane elegante care puteau fi ușor confundate cu niște bentițe. Părul îmi mirosea a caise iar aerul din jur a flori de cireș. Parcă natura se pregătea să-și reîmprospăteze corolele.

            Bărbatul deschise portbagajul, azvârli plăsoiul de firmă între câteva buchete de trandafiri proaspăt culeși apoi mă luă-n brațe sărutându-mi fruntea: o să fie bine draga mea, nu ți-e frică de naștere, nu-i așa?

– Nu darling, am susurat eu, zâmbind ca un șarpe boa.

Evident că sunasem înainte la toate ziarele locale, dar numai unul de la Cluj a vrut să publice stirea cu trusoul de 5000 euro. Le-am vorbit si despre nasi, urma să vină Veorica dar o sunasem într-un moment nepotrivit, mi-a spus că orice om îi e frică de o plângere penală pentru că autiștii au dezinformat UE… și m-am temut s-o mai chem.

Mă rog, a apărut în presă fix ce-am vrut eu, iar la spital m-a așteptat însuși primul… stai puțin, că e ziua ta si am gustat din spumantul mamei. Băutura nu-mi face bine, credeam că e suc.

Read more

In loc sa devin bipolara, dansez uneori in izolare

Ce (mai) fac în izolare cand simt ca se strînge tot în jur si zilele-s mai lungi

Psihologic, suntem toti cu nervii în stratosferă pentru că n-am mai trecut prin asa ceva. Da, am noroc că eu mă duc la lucru dar în 5 zile libere pot sa-mi imaginez cum se simt cei care nu pot iesi.

2020 Izolare.  Ca să nu uităm.

Prin 16 martie Presedintele Romaniei decreteaza starea de urgent ape teritoriul Romaniei.  In 14-15 aprilie, starea de urgența se prelungeste in Ro înca o luna. Adica pana la mijlocul lunii mai

417 persoane decedate, adica pozitiv la Covid 19, dar numarul lor este mai mare, la fel al celor infectati, insa datele nu pot fi transmise-n timp real si probabil mai au si motivul ăsta, sa nu creeze starea de panica, isterie generalizata.

Singura Putere pe care o avem e să ne ferim unii de alții. Ce ciudat sună.

Majoritatea respecta si chiar stau in case, desi nu mi-as fi imaginat cat de greu poate fi cu un copilas nazdravan. Care vrea iepure de ciocolata da nu de-ala cu alb că cu ou rosu in mână, mami hai joaca-te desi cronometram timpul de scris cu cel de joaca, il impartim cu buni. Da, are un program scurt de iesit cu draga mea A, cand eu sunt la munca, 3 zile pe saptamana. Dar e drumul si acasa- drum si acasa.

Read more