Bună, sunt Fostul, ce mai faci?

umbra la marecum nu știi care fostul? Au fost mai mulți? Aha, deci de-asta-mi ești…

Mesajul de la 12 sau trei noaptea. Pe care i-l trimiți ăleia care nici nu (mai)are numărul tău de la șliț și de la telefon. Nu știe cine ești dar tu apari după șase luni, un an sau în mare disperare după doi, trei și zici așa. Hello, bună, servus, aleluia, bună-ți fie inima și pipota, ce mai faci?

Să-ți dezvălui care NU sunt răspunsurile.

– Mă rugam. Am decis să mă călugăresc! Gata, viața mea în lume e foarte grea și nu se mai poate. Totuși, acum că ai dat tu un semn…
– Oh, tocmai mă gândeam la tine, nu-mi vine să cred că suntem pe aceeași lungime de undă, oh, Doamne, mi-ai scriiiis!
– Ce ai vrea să fac? Sunt singură, trează ca după ziua de salariu și sunt dornică să te revăd.
– Ah, nu e important ce mai fac acum. Las totul și fug la tine, spune-mi unde ești!
– Sufăr. Sufăr în draci, de când trecui tu pe sub teiul și fusta mea n-am mai fost capabilă de nicio relație serioasă, mâine merg la a șaptea sedință de psihoterapie, ai putea să mă duci cu mașina??
– Ah, nimic, așteptam mesaj de la tine.
– M-am mutat în altă țară, îmi merge extraordinar de bine dar sunt singură. Am o casă frumoasă cu vedere la mare. Ai vrea să vii într-un weekend să ne facem de cap?
– Am doar o pereche de chiloței, acum că m-ai trezit ce propui?
– Vai, nu pot dormi din cauza sânilor, tocmai mi-am revenit după implantul mamar dar imaginează-ți și tu, trei numere în plus, o belea! Ce zici, vii până la mine să m-ajuti să pun niște gheață?

– Ce bine că mi-ai scris! Păi m-am cuplat de ceva vreme cu unu, nu-i așa de bun la pat cum erai tu dar are bani și ne înțelegem foarte bine deși mă-sa-i nebună. Aș putea să-l înșel din când în când. Uite, chiar acum doarme lângă mine, dar let it rain, ce mai faci tu, eu nu-s așa importantă!

– M-am căsătorit și mi-am dat seama ce greșeală enormă am făcut. Ce zici, îmi mai dai o șansă?

Care ar putea fi răspunsurile:

– Dorm. Bine că-mi era telefonul pe silențios. La dracu.
– Dorm. Sunt cu partenerul (prietenul, prietenii, familia) în weekend.
– Am blog. Afli mâine, relax. Oricum, cine ești?
– Ce te interesează? Dacă erai important, aveam numărul tău, am aceeași cartelă de 12 ani.
– Dorm. Iarăși o să am scandal și nici nu știu pentru cine.
– Un copil fac. Frate, a trecut și sfârșitul lumii prevestit de mayași de când n-am mai vorbit și tu mă întrebi la miezul nopții ce mai fac?

Ce gândește de fapt:

– Cine mai e și ăsta? (asta). Aaaa, da? Doamne feri, numa la el nu m-aș fi gândit. Ce l-o apucat??

Dacă ați avut doar o aventură tulburi balta fără rost. Nu există întrebare mai penibilă după 7 luni de tăcere decât acest ce faci de noapte. Nu, nu moare de disperare să se culce (iar)cu tine, de asta a și fost doar aventură. Da,  e o stricată, move on. Toți avem relații cu regrete. Mai pe față sau pudice, sub preș.

Am auzit într-adevăr despre un soi de perechi care au rămas cuplate oarecum ani de zile pe refrenul doar pe mine mă vrea, mă așteaptă, de-aia-i singură (singur). Mai stau puțin în relația asta și mă întorc la el_ea. Sexul e mai bun aici deocamdată.

Muahahaha. Acu, dacă tu ești ok cu patologia și mai crezi în mitul sulii de aur, nu-i nimeni pe pământ să te oprească din învârtit.

Nu funcționați. Ai trecut. A trecut.

Nu cred în relațiile în care ea îl vrea pe el în luna mai, cu toată inima, cu tot estrogenu, el n-o observă-n mai dar în septembrie, pe când se cuplează ea și-l uită, el vine să tragă de ea și tot așa. Peste ani, eșuându-și timpul în relații nepotrivite, cei doi cară după ei niște bagaje sentimentale grotești și câte-un pui de viciu și ajung să-și cupleze singurătățile cum scrie pe triste invitații de nuntă. Să ne unim singurătățile, auzi. Și să ne amestecăm în mojare virusurile hepatice.