Femeie singură. Pentru românce.
Nu mă pot abține să nu adaug această împrejmuire. Știți bine că nu sunt vreo feministă înfocată și nici nu mă interesează cum se schimbă un cauciuc. Eram cu El și-a trebuit să mă uit în stânga și-n dreapta când ne aflam în Mierleștii de Sus, că doară nici el nu știa Cum. În Germania vine ADACU și-ți șterge prafu de pe bord dacă ai trântit o asigurare de mii de euro. Așa că-n Mierlești, m-am borșit ca o lubeniță în vârful unei coline până a trecut prima căruță cu boi. Din fericire, în căruță, era un vajnic exponat masculin care „fu a semăna nește sămânțuri” și-n plus semăna cu Vadim (RIP), frânau boii în do major și nu numai că ne-a schimbat cauciucu, da omu ne-a dat și apă și țuică. Pe-asta din urmă n-am gustat-o, eram nervoasă foc pe însoțitoru meu și-n plus ne aflam într-un sat al cărui nume nu era de bun augur.

Ce mai, foarte puține a făcut el și-alea le-a făcut pentru că bani. Foarte multe am rezolvat eu și-alea pentru că vorbă bună și insistență și refuzat să cred că nusepoate. În al cărui cont credeți c-au mers reușitele?
Eșecurile? În al meu, de-aia mi-am și făcut târziu card, că n-aveam ce scoate și mă temeam de dobândă.

Mi-au fost de folos anii nemțești.

Doh, sigur că în general femeile și mamele de acolo nu atârnă de schismele comportamentale ale unui bărbat. C-au bani, veți spune. C-au job.

Vă contrazic. Într-adevăr, statul le ajută, nu ca la noi dar și acolo sunt femei care câștigă puțin, care și-au pierdut locul de muncă, femei care nu au unde locui dacă sunt singure. O chirie poate ajunge (în medie, cu nebenkosten inclus) pe la 700 euro. Statul nu-ți plătește chirie, îți dă 280 euro pentru copil dacă nu lucrezi și vreo 100 -un fel de alocație.

Dacă ai lucrat sau lucrezi poți lua până la 3000 e (maximul -deci ai fi avut deja un job foarte bun!) timp de 2 ani parcă, dar tu plătești chirie și-ți iei mâncare și plătești benzină, telefon, ți se mai strică o centrală, o chiuvetă, 100 euro sunt cizmele la reducere și pamperșii lu bebe te costă cât te costa înainte juma de zi la therme.

Acolo e foarte posibil să nu fie dispusă mămica ta să te ajute 7 luni deoarece tocmai și-a luat bilet în Teneriffe, merge cu nenea pe care l-a cunoscut în Suddeutsche Zeitung. Și doară nu și-a rata Urlaubul pentru că naști tu. ( am lucrat cam un an la o familie de nemți, ea era asistentă, el chirurg estetician. Aveau 4 copii. Mă-sa femeii își făcea programare ca la dentist, o dată la 3-6 luni când venea din alt Land să “stea cu nepoții”. Stea e în ghilimele pentru că eu aveam grijü de copii câte 6-8 ore zilnic, apoi venea Sabine de la rezolvat problemele curente si gătea. Făcea mâncare pentru ea, pentru mă-sa,pentru copii, pentru soț. Mama mare era efectiv epuizată după atâtea cafele cu prietenuca ei de vizavi. Nu, nu le bea acasă, copiii erau gălăgioși! Le bea la terasa din colț, acolo unde un capucino cu scorțișoară costa 3 euro. Buni pleca după 3 zile. Atunci îi îmbrățișa pe toți și-i pupa de parcă erau la Surprize Surprize. Sabine cădea lată după ce venea taxiul maică-sii. Soțu apărea în sfârșit acasă.)

Read more →