Small talk sau mai bine tac?

Nu stiu cum sunteti voi dar mie nu-mi place sa fac conversatii – care în Romania am observat ca mereu patineaza spre privat.
Ma urc ieri intr-un taxi si drept dovadă că lumea e mica, la volan era un fost coleg .Nici macar de clasa- doar de generatie. Eu tocmai iesisem de la cosmetica si-mi miroseau cositele a Joico. Numa bine ma strecor în norul de fum din masina si se duce dracului mireasma.

„Serus.No si….ce mai faci, pe unde esti ca nu te-am vazut demult“
Am vrut sa-i spun ca-s cam peste tot ca vărsatul de vant dar mi-am dat seama ca în perioada mea zen trebuie sa fiu amabila si întelegatoare. Intrebarea era prea generala si cerea o istorie a existentei mele. I-am raspuns elegant ca domiciliez în alta tară dar platesc taxe la stat si in Romania asa ca vin des p-aci.
Te-ai măritat?
„No, I m still virgin“ Varianta rostita: Nu
„Unde stai în Cluj“ si „Cat ramai în tara“
(what????) „Vai ce aglomerat e“

„Si cu ce te mai lauzi?“
In afara de epilatul inghinal la care-am suferit ca o iguana jupuita nu mi-a venit nimic în minte. N-am casă, n-am masina si n-am un sot de care să mă satur peste 3 ani. Cu toate astea sunt în mare parte fericita si împlinita. Ce raspuns sa-i dau? Am zambit trunchiat si l-am întrebat ce face nevasta-sa, al carei nume nu mi-l aminteam nicicum. Tocmai bine c-a început el sa-si printeze biografia pana la sfarsitul cursei si al calvarului meu.

De ce sa îi dau toate detaliile astea? Ca sa aibă ce vorbi cu nevasta-sa dimineata cand îsi fac senvișul cu caș de Napolact?

Poate ca nu small talkul în sine mă enervează ci momentul în care detectez curiozitate excesiva. Eu nu îndraznesc sa pun astfel de întrebari cunoscutilor. Sunt chestiuni pe care le vorbesc cu prietenii apropiati.

Situație penibila între soți

Cum sa exemplific eu ca sa întelegeți nelămurirea mea…….?

Sa spunem ca am o amica si amica asta are un sot . Mai ciudat as spune. Noi – eu si partenerul meu nu am avut tangenta cu el mai multi ani dar cu ea vorbesc aproape zilnic , ne cunoastem de ceva vreme. La un moment dat am avut nevoie de un anumnit serviciu – legat de mecanica si instalatii. Inevitabil, i-am povestit si ei la un small talk despre mica problema si i-am spus ce greu e sa găsim un specialist, etc.
„Vaaaai, dar de ce nu mi-ai spus mai repede? Pai Gicu al meu asta face. Cunoaste în domeniu pe X, pe Y. Va poate ajuta“
In regulă, hai sa ne vedem si sa vorbim.
Ne întalnim cu Gicu si cu ea, lamurim fiecare ce nevoi avem si el începe sa ne ajute (evident contra cost) .

Suntem multumiti cu totii.
Ei bine, în decurs de cateva saptamani, apelam de mai multe ori la Gicu. Aici apare soarecele mort sub pres pe care eu nu stiu cum sa îl scot.
El nu îi povesteste ei absolut nimic despre faptul ca lucreaza în continuare pentru noi din cand în cand.Nu îi spune cand si unde a fost, cat a încasat, etc. Lucruri care desigur ca pe mine nu ma deranjeaza din perspectiva contractorului multumit de servicii.
Ea ma intreaba mereu daca sotul ei a mai fost sa execute cutare lucru, daca l-am platit, daca a vrut sa ia bani, pâna la cat a stat, cu cine a venit, la ce meserias am mai apelat din partea lui, ce a fost defect si cand o sa mai avem nevoie eventual de serviciile lui

Ca amică ma aflu într-o situatie foarte neplacuta, jenantă chiar. Ma deranjeaza aceste întrebari pentru ca pe teren Gicu nu mai e sotul ei ci omul care lucreaza pentru noi. Si e corect si nu vrem sa dăm cu mucii in fasole.

Am discutat aspectul asta cu al meu si mi-a spus ca daca am observat ca el nu îi povesteste sa-mi vad de treaba si sa nu „ma scap“. Are dreptate . Dar ea întreaba mereu si de fiecare data ma simt extrem de aiurea. Sa nu credeti ca Gicu s-a înamorat de Hapi si de-aia tace ca melcu-n budă, nu e cazul. In plus niciodata nu supraveghez eu lucrari ci partenerul meu. Pur si simplu, omul nu-i povesteste nimic nevestii si ea ma întreabă pe mine ce a mai făcut el. Probabil palavragesc numai despre ciorba de hurut si starea vremii.

M-am gandit ca data viitoare sa îi spun ei amabil si cu grijă: te rog, întreabă-l pe el lucrurile astea. Esti prietena mea dar nu îmi permit sa vorbesc chestiuni legate de munca lui pentru ca n-as vrea sa cad la mijloc.

Chirurgie maxilo faciala varianta pret a porter: implant în sinus

Zilele trecute am auzit la radio horea aia cu „mi-am pus busuioc in par“si m-am gandit sa va sochez spuandu-ma ce mi-am pus eu si unde. E adevarat ca nefericita migratiune nu s-a realizat cu acordul meu, dar cui îi pasa?

M-am dus la un cabinet de chirurgie maxilo faciala sa-mi descopere un implant. Am asteptat cuminte o ora jumate timp în care teoretic ar fi trebuit sa ma minunez de poznele unui semi-bebelus care se urca pe masute, butona telecomenzi si împrastia reviste sub privirile mandre ale mamicii nascatoare. Apoi am aterizat pe scaunul rabatabil cu filmul în față si-un bec de 400 drept în ochi. Pe cand mi se contorsiona rimelul de atata rasfat am fost șpreiată cu placeboul ăla de la care ti se face gura punga si apoi acul s-a înfipt de vreo 5 ori în maxilarul meu.
Sa nu ma întelegeti gresit. Asta-i procedura , medicul la care am ajuns e unul foarte bine cotat si nu ma plang de tratament. Nici macar nu eram pacienta lui si-a acceptat sa-mi deschida implantul.Pana a asteptat sa-si faca efectul anestezia s-a uitat la mine ca la o porumbita cu aripa rupta si m-a întrebat daca nu ma doare capul, gatul, gura, nu-mi curg mucii si nu ma furnica pe la corazon. I-am spus ca-s sanatoasa nevoie mare.
„Ma mir. Aveti un surub de titan în sinusul maxilar. Trebuie scos de acolo. Nu va întreb cine si cum dar, încă odata – ma mir ca a ramas acolo si ca nu aveti probleme . Inca…….Programați-vă urgent la chirurgul dvs“

Sa va explic: mai făcusem un implant . Fiind foarte „în spate“ s-a dovedit nefunctional adica il facusem degeaba ca nu mai era loc acolo. Nu intrebati de ce l-au pus daca nu era loc . Buuun. Cand medicul a vazut ca nu se poate însuruba pe el nici-un bob de orez a zis ca il lasam acolo. M-am bucurat. Nu e placut sa-ti foreze cineva în maxilar ca sa scoata sau sa bage chestii. Am zis ca e un surubel bine tolerat care va ramane acolo si asta la vista. Ei bine, cu ocazia fericitei dezvirginari al unui alt implant medicul a observat ca surubul îmi perforase membrana sinusala si sta bine merci in sinus. Teoretic acum eu pot respira oarecum prin dinti daca doresc. Si m-am expus inutil la niste complicatii la care nici nu vreau sa ma gandesc. Procedura de scoatere a implantului din sinus e una extrem de neplacuta. Practic se crează comunicare dintre cele doua cavitati (se patrunde prin os dupa decolarea gingiei, etc), sigur ca apoi se inchide cu o membrana dar nu poti sa stii niciodata daca germeni au patruns pe-acolo, daca exista un focar sau va exista la un moment dat. (LE aceasta varianta de scoatere in ambulator nu a mai mers. Am facut o sinuzita urata de tot, mucoasa sinusala a fost distrusa mai mult de 50% si am facut o cura radicala sinusala, operatie care se face cu anestezie generala, intubare, spitalizare cateva zile si toata distractia aferenta)

Detalii tehnice: nu, nu densitatea osoasa e de vina. Mai am doua implante care s-au integrat perfect. Ba mai mult, pe ambele parti am sinusul lift cu adaos de os .
Partea buna in toata distractia asta: am cunoscut un stomatolog (o doamna) foarte bun care m-a ajutat mult. Si care lucreaza cu unul dintre cei mai buni chirurgi BMF
Partea proasta: am suferit mult, inutil si am pierdut multi bani

Prin urmare : iepurasi, aveti grija cum va alegeti medicul stomatolog.Si mai ales chirurgul . Daca ar fi sa trec din nou prin tot ce am trecut as merge din prima la unul dintre cei mai buni specialisti din Cluj .

LE: Dr conf care m-a operat si m-a tratat excelent si fara NICIO complicatie post op- dupa toate suferintele prin care am trecut- este Horatiu Rotaru de la Maxilo faciala , Motilor 33

Mi-au dat fiori

M-am gândit ca n-am mai lansat demult provocari si cum scopul meu e sa va simtiti voi bine pe-aici dar si sa va fac sa va mai ganditi la lucrurile prin care ati trecut (in love or not)…..urmează:
Momente care mi-au dat fiori.

1. Ziua în care am fost pe masa de operatie, trează iar iubitul meu îmi refăcea cicatricea urîțică ce-mi ramasese pe fata dupa o criza de hipoglicemie si -un contact abuziv cu solul.Sunetul bisturiului care taie pielea e creepy
2. Intr-o seara pe la ora 10 eram singura acasa iar în usă am auzit niste batai crunte si urlete. Vecinul meu beat îmi cerea ajutorul. Nu putea respira si avea dureri. Am chemat salvarea, i-am luat tensiunea dar nu reuseam s-o prind, i-am pus nitro sub limba, am încercat sa îl linistesc. A murit cand a ajuns la spital. Facuse infarct
3. Aveam vreo 15 ani si traversam calea ferata cu bicicleta. Nu m-am asigurat corespunzator si-am trecut prin fata unui personal. Saptamani întregi am avut cosmaruri iar mamei nu i-am spus niciodata
4. Eram cu parintii acasa , noapte, ora 3. Un cetatean strain beat a început sa se tranteasca in usa noastra cu toata puterea, urland într-o limba pe care noi nu o întelegeam. Bause undeva în bloc si nu mai gasea pe unde sa iasa. Mno,blocuri ceausiste ……
5. Eram foarte tanara si desteapta pe măsură. M-am dus la un preot de-asta „ghicitor“în miez de noapte. Vorbea ciudat cand a deschis cartea aceea si parca nu mai era el in încapere ci altcineva.Mi-a fost foarte frica
6. Momentul în care in miez de noapte mi-a bătut la usa politia cautandu-l pe prietenul meu …de atunci :). Cred ca niciodata ai mei n-au fost mai mandri de mine.

Cam pe astea mi le amintesc. Aveti curajul sa-mi spuneti macar o întamplare din viata voastra care v-a dat fiori? (Nu sugerez ca viata v-a dat fiori, pur si simplu las fraza asta dezordonata)

PS: era să uit momentul în care un bou era să mă înece la pârlitul de ștrand din oraș.Si clipa în care un individ mi-a sărit în spate pealeea dintre blocuri dimineța cand mergeam la servici.

Ce mai faceti?

Nu v-am uitat. Doar ca sunt ocupată si trebuie sa fac o pauza. Tot îmi găsesc timp sa trec pe la voi sa citesc ultimele 3 postari si sa vad ce-ati mai facut 🙂 Pana atunci, puteti sa-mi relatati aici
De maine (e musai sa) gasesc o fereastra sa merg si la sport si poate va mai povestesc ce mi s-a mai întins în afara de nervi de cand sunt în Romania
Pentru cine a comentat despre sarcasm si ironie pentru c-a deschis blogul mai tarziu : sunt ale mele , le accept si ne simtim bine împreună, avem o relatie.
Airkiss 🙂

Si cosmeticele bio au dezavantaje

Unul din motivele pentru care folosesc crema cu unt de Shea de la Styx este faptul ca ore întregi, pielea miroase subtil a primăvara. Chiar si iarna cand îmi îngheață puful pe lăbuțe (cunosc domnite care-si epileaza bratele în intregime. Cunosc domnite care-si parlesc parul de pe maini la flacara aragazului. Dar eu nu fac asa ceva . Pai daca trebuie sa ma zburlesc la careva ca o tigroiaca, ce artificiu mai folosesc?)

Untul de la Styx a scumpic si nu ma ține mult, asa că am zis sa folosesc si altceva. Ulei de migdale presat la rece. Cica e bun si ca să beștelești bebeii la fund sa nu se opărească.

Seara dupa duș folosesc uleiul de migdale si masez bine până (credeam eu) se absoarbe complet.

Ma trezesc într-o dimineață si-mi dau seama că miroase ceva. Ca si cum un șoarece ar fi decedat într-o șosetă clandestină. Trebuie sa identific mirosul. Imi miros bluza, pantalonii, părul, mainile. Nu miros eu. Vis a vis în living consortul vorbea la telefon. Ma duc langa el, adulmec, mirosul se estompa, totusi îmi ramasese în nari.
Termina convorbirea si ma întreabă:
„Iar ai scapat branza în prăjitorul de paine? Hi hi“
Cobor în bucatarie nu se simțea nimic. Ma gandesc ca am o agnozie. Urc, intru din nou în living
Si apoi în cameră.Evrika. Exact în mijlocul camerei mele miroase a ULEI RANCED!

Miros covorul. Ma bag sub masă, caut sub pat, deschid sifonierul, adulmec perdelele (prilej cu care trag o linie de praf în narine, da stiu, ar fi cazul sa le mai spal dar îmi trebuie scară si am rau de înaltime) . Imi deschid cutiile cu bijuuri si încep sa miros fiecare colier în parte. Ultima data mi s-au împuțit niste mărgele de lemn si pana am descoprit sursa am crezut ca ne-a făcut careva voodoo.
Nimic suspect.

Deschid cutiile cu pantofi, îi miros, îi întorc, îi studiez. Scot mingea de aerobic de după dulap, nici aia nu pute. Pentru numele lui Dumnezeu ce poate sa miroase a……….
Ulei rânced de migdale. Pijamaua mea. Aruncata într-un colț . Am purtat-o de cateva ori dupa masajul ritualic cu ulei.

De atunci mi-am spălat pijamaua de 3 ori, am lăsat-o în Lenor cateva ore. E pijamaua mea preferata – în carouri si bumbac 100 % . Un mare bodhisattva zicea că uleiul din panza nu mai iese în veci. Deci nici uleiul din pânza budigăilor mei?

Obiceiuri de Paște. In Ardeal

Locația: la țară. Bunica ma îmbrăca frumos si mai „cicăzea“ câte-un colț rebel la fața de masă sau la lucrusoarele de pe oglindă, pana venea momentul sa mergem la Inviere. Alegeam cele mai frumoase ouă ca sa le ducem la biserica : pentru ciocanit si unele pentru a fi sfintite.
Eram sigura ca exact în acea seară, acum 1990 de ani Iisus înviase din morți. Asta-mi dădea fiori pe spinare.Si era plăcut. Mai ales că bunicul nu punea papila pe alcool cat timp tinea postul . Nu exista minune mai mare

La biserică , ajungeam pe la 11, agățată de mâna bunicii. Tinerii urcau în pod , eu eram încadrată la categoria „piticanie“asa ca trebuia sa stau langa strană unde un nene foarte bătran îmi motroșea trompa lui Eustachio o oră si jumătate. Asteptam nerabdatoare predica, dupa care asteptam nerăbdătoare sa ma duc acasă pentru ca realizam ca venisem degeaba la biserica – n-aveam cum sa ma duc în rai vreodata dupa cum descria parintele tot procedeul. Era greu s-ajung în pod si era greu s-ajung în rai , singura certitudine era că acasa aveam miel la cuptor

Duminica dimineata buni ma trezea cu noaptea în cap, îmi turna apă rece într-un lighean, punea un ou rosu si niste banuti în apă.
„Spală-te dragu bunii pe față. Așe o să fii roșie si frumoasa ca oul iesta“
„Si bogata?“
„Si dară. Poti sa iei banii ceia după ce te speli“ spunea ea râzănd.

Asta cu oul n-a functionat foarte bine. Zici că-s Albă ca Zapada reloaded, noroc cu fondu de ten.
Bogata? Da, dar nu în galbeni

Locația: la oraș
Era o regulă sa cumperi haine înainte de Paste. Nu era usor pentru mama sa tina pasul cu stupidele mele pretentii pret-a-porter dar întotdeauna aveam o ținută noua.
Se mergea la udat. Adica persoanele dotate cu cromozomi XX stăteau acasa cu nasul lipit de fereastra iar domnii achizitionau cate-un parfum mai de doamne ajută si mergeau „la stropit“. Stropitul se cam lăsa cu un grad de alcoolemie de care s-ar cruci si cel mai versat legist, numai că în combinatie cu mancarea abundentă si plimbarea din casa în casa , nimeni nu-i dădea importanță
Despre gagicul din liceu nu scriu că s-ar putea să mă citească 😉

Aveam vreo 17 ani si făceam concurs cu mama : cine are mai multi udatori.
A venit unchiu din partea lu tata cu apa lui de colonie cumparata de la magazinu sătesc, a venit vecinu cu Impulsul mov, a venit nenea ăla gras care ne termina vișinata din camara. Mama a zis că renunță la pariu si s-a dus sa se „întindă“ că pancreasu ei se transformase în vierme de mătase de la alde mirosuri. Si pe când se lăsa suavă seara ca un tăciune fărâmicios si deschisesem noi geamul sa ne îmbătam cu aroma florilor de tei, se scutură blocul din fundație si o bubuitura străbate tot cartierul.
„Tulai doamne, ce-o fost asta“ strigă vecina de sus

Cum pe-atunci nu stiam de AlQaeda, i-am spus mamei că ăsta e Cipri.
„Cipri, mamă, stii tu, ăla de la armată . Cred c-a pușcat o bombă artizanală la noi în zona verde. Vine la udat“

Asa s-a terminat relatia cu Cipri. Inainte sa înceapă

(dragi tineri studiosi. Acesta nu este un material pentru compunerea voastra, trust me. Cel mult puteti folosi figura de stil cu taciununele faramicios. )

Paște pe uliță


A trecut timid Craciunul
Si cum timpul se declină……
M-a trimis al meu să caut
Iepurele prin grădină

Dar eu nu știam s-avem
Nici un pui de rozător
Si-am avut prioritate
Să-mi fac unghiile color

Norii s-au mai crăcănat
Spre apus
Dar stă să-mi cadă ploaia-n cap

Partea proastă e că astazi
Tre sa fac cumpărături
Sa iau ouă, carne,lapte, zahărele, murături
Partea bună -i că de luni
Peste tot în Bundesland
Ciocolata o sa fie
La un preț apetisant……..

Bun, m-am dus si în grădina
C-am mărar într-un ghiveci
Ca s-ajung în Flowersland
Stiți, eu trec întâi prin beci

Si acolo, pe un raft
Alb cu negru, dolofan
Sta Bobitză, renumitul….
Iepure de marțipan


Ce înseamnă pentru voi Pastele? Ce simboluri sau ce obiceiuri atribuiti acestei sarbatori?

Căutați-mă în spam

N-am vrut sa înjur, îmi pare rău dacă așa sună
Am înteles că în ultimul timp plonjez direct în spamurile voastre. Na, nici asta nu suna bine. Cred că azi am o problema cu exprimarea.Poate cineva sa-mi explice de ce? Nu de ce am eu o problemă lingvistică / ci de ce intru în spam….consecutiv

In acelasi timp Blondix care mi-e foarte dragă,merge si ea direct în spamul blogului, de fiecare dată deși e cea mai blandă și mai angelică bloggeriță :D. Cum pot remedia problema?

Pana una alta, vă arăt ce a mai căutat lumea care a ajuns la mine:

modele simple de ouă
unde-i cafeaua – asa am întrebat si eu dimineata o ora pana s-a terminat decalcifierea la expresor
mi se sterge semnul ray ban de pe ochelari – mie nu si ghici cat am dat pe ei. 9 euro, manopera de invidiat. Maroc, au deja doi ani
fata care ii curge sange din nas – (stiu, stiu ca cineva cauta poze dar m-a amuzat)
poze cu tineri frumosi si îndragostiti – am citit frații Grimm cu mult timp în urma. Si pe Andreson dar acolo nu prea erau poze
pisica repetabilaScorpio îsi tot repetă pisica pe blog din cate am vazut eu
sampon antimatreata head shoulders il pot folosi daca sunt insarcinata – atata timp cat nu-l folosesti pentru pireu…..
monturi la picior in cluj – în Cluj monturile la picior sunt mai sexy din cauza papucilor Clujana 😀
dak nu postesti tot postul dar postesti in saptamina mare are ceva – s-ar putea ca Dumnezeu sa-si noteze chestia asta……
ce alifie este buna pentru ten gras -……
caut gay – ..

oliţa de asigurare – si eu mi-as asigura toate rahaturile dar încă nu m-am decis la ce firma, în plus olițele astea sunt al naibii de scumpe.

Alte seri în Ile de France

Sunt câteva motive pentru care stăm noi la Ibis .De obicei mai pe la periferie. Putine hoteluri în Paris au  free parking si ăsta e unul dintre ele. In plus, madama de la receptie ne cunoaste si ne dă cea mai buna camera pentru ca-i aducem mereu ciocolata si biscuiti nemtesti cu migdale .Cea mai bună cameră fiind una pentru persoane cu dizabilităti .Baia face diferența: nu te lovesti cu capul de suportul pentru prosoape cand te ridici de pe oliță.

Eu călătoresc cu doi rucsaci . Intr-unul e laptopul si niste haine, în altul makeup si 100 de creme. Pe care evident ca n-am unde sa le însir , decat într-o baie cu regim special.

Pentru cei care nu stiti cum e la Ibis să vă explic: când tranteste vecinu ușa si tu stai răzimat de tăblia patului, ti se scutura dintii în gură.

Cand tuseste unu pe hol, stii dacă e de la plămani sau omu are gâtul iritat c-a fumat prea mult.
Din cauza asta noi suntem ca fantomele.Foarte linistiti si atenti că stim ca îi putem deranja pe altii. Acum sa nu credeti că sugerez ca lumea ar trebui sa nu tușeasca la Ibis. Va explic imediat.

Alaltăieri (nu conteaza foarte mult c-a stat în ciorne articolul, prefer așa, nu sunt adepta relatarilor de la fata locului) a fost prima zi dintr-o importantă conferinta a musulmanilor , eveniment la care din motive care n-au de-a face cu religia, am participation si noi, mai putin eu , ca am preferat sa casc ochii prin Quatre Temps, un mall destul de maricel. Asa. Cand am ajuns la Ibis , am livrat ciocolata, am salutat madama si i-am spus c-am sta încă o noapte dar nu mai era nimic disponibil
„Daa, stiti, conferinta, zice ea razand la pachetul cu Schockolade. E plin de musulmani care vin la congres. „
Nici nu termina bine de vorbit că un Ahmed si doua femei cu burqa vin la receptie.
„Stiu. Dacă apare ceva…..”
„Vă anunt”

Madama face-o greseala si ia de pe credit card 61 de euro în loc de 46 (da, doar atat a costat rezervarea, ceva reduceri de primavara).Cand observ, mă duc si îi spun, ei, acum trebuie sa returneze , ce să facă…….surpriză, tocmai a aflat ca o cameră s-a eliberat pe maine . Mai taxeaza odata, scade diferenta si toata lumea e fericită

Seara , asa pe la 22, 30 -consortul doarme, eu ma uit la BBC , era ceva reportaj despre oamenii care traiesc în favele prin Rio de janeiro.Un pusti povestea cum un traficant i-a împuscat tatăl, cand el avea 12 ani. Acum se apucase de box si spera sa faca performanta, să plece din favelă

O usa se trântește cu putere, ca si cum s-ar deschide direct în cameră. (asta nu mai e scena TV).Si-apoi langa patul nostru, o frunte neagra cu ochii bulbucati îsi face aparitia.Mon Dieu!!! Era să dau colțul, jur.
Din instinct, am sărit pe ușă ca ghepardul, am trantit-o si-am apăsat repede butonasul s-o blochez. Uitasem. Proasta de mine, uitasem sa închid usa care face corespondenta între camere (da, exista la multe hoteluri asa ceva) pentru că noi niciodată n-am deschis să vedem ce-i dincolo, era clar că altă cameră. Bine ca nu ne-am trezit cu Kunta Kinte în pat. Al meu , habar n-avea, s-a întors pe-o parte , credea ca mi-am scapat eu ceva pe jos.
(poza: usa de la intrare colorata, usa de la baie deschisa si usa de la oglinda pe care orice client cu bun simt n-ar trebui sa încerce s-o deschida . Ce Dumnezeu a crezut? Ca-i bârlogul iepurelui nebun dincolo?Sa ne întelegem: sunt doua usi între camere. El o deschide p-a lui si mai vede o usă )

In 3 minute bataile inimii îmi revin undeva la 90. Hotelul se umple de români pe la 23 iar pe coridor , doua familii îsi laudă una alteia camera (absolut banala si identica de altfel). Realizez si eu că autocarul de-afara e plin cu musulmani din Ardeal. Imi pun ceasul la 7 dimineata ca sa apuc sa-mi reglez glicemia înainte sa dispara toata clatitele (da, sunt capabilă să-mi pun ceasul ca să mănânc) . N-am probleme, grupul mananca într-o altă încăpere.
In lift dau buna ziua unui cuplu mai în varstă si le urez sedere placuta ( nu stiu de ce am impresia ca ma aflu printre foarte putinii romani care se bucura sa-si gaseasca semenii oriunde s-ar afla. Cred ca si daca i-as întalni la granita cu Ungaria as fi la fel de happy). Domnul îmi zambeste amabil si salută, doamna se uita de parc-am călcat-o pe pedichiura si nu zice nimic.
No bine. Poate că unele secretăm indiferență în loc de estrogeni. Au revoir, marșdame. Exista lucruri mai importante .

Ca de exemplu faptul ca un motociclist împuscă oameni prin  oras.

Surprinde-i pe cei dragi :D

Mă dau în vânt dupa surprize. Una notabilă de care-mi amintesc pentru eternitate e momentul în care un fost iubit -fost ofiter, fost căsătorit , s-a fost hotarată să aselenizeze pe tăramul meu în orele de servici, într-o sfântă vineri 13. P-atunci nu eram niciun grăunte de sefa iar directoarea urla la mine în secretariat întrebandu-ma cat de proasta am putut sa fiu sa semnez un contract doar pe 6 luni cand mergea lejer pe-un an. Eu beam pepsi asezata într-o dungă p-un colt de canapei si-mi număram tigarile din pachet ca mai erau 4 zile până la salar.

 

Si pe cand eram eu cea mai nefericita fiinta din lume , intra iubitul meu, tot un zambet c-un buchet de margarete cât portocala si strigă „surprizăăăă: pentru iubita mea frumoasă si desteaptă, buna, ziua, sarumânușitele doamnelor“ (era si prietena mea , secretara – s-ar fi băgat bucuroasa sub masa) „ oooo, doamna sefă a iubitei mele, încântat sa va întalnesc, v-am vazut doar cu mustati în pozele pe care mi le-a arătat Ea….hi., hi, glumesc, sunteti frumoasă, toate sunteti frumoase“

 

Nu exagerez deloc. M-am uitat de la distanță sa văd daca are midrează, m-am gandit că i-a adus maica-sa ceva tocănita de ciuperci si-a încurcat champinioanele cu pălăria șarpelui.
Sefa mea- o femeie cu mult bun simt de altfel si care-mi era dragă- si-a aratat doi dinti drept zambet si s-a retras ca soparla în birou.

 

Dupa 3 minute a dispărut la fel de stilat: „ mai ai o ora, succes, te astept cumintel jos în masina, uite, uite, ce frumos străluceste soarele, scumpa mea“.
Delia s-a uitat crucis la mine.
„I-ai facut farmece dragă? Esti norocoasa. E urâțel da romantic foc“
„Sssst, taci. Mai vorbim cand te sun eu“
Delia a zis ceva de Samson si Dalila, a chicotit si si-a vazut de neogenul ei.

 

Azi vară-mea mi-a adus bebeu sa îl trec în patrimoniu meu vreo două ceasuri. Pe-aici se apropie Pastele (adica duminica asta) si cam nu se mai lucrează. Model la care eu ma adaptez foarte repede. Cu surprizele e mai greu.
Am luat pătutul mobil cu tot cu mutzunache si l-am dus la mine în cameră
„Ne uitam la Dr House? Ciucu-ciucu-ciucu“
„Ueeeeeeeeee“
„ Tony Mozakey. Anaaaaaa-min habibi. O opera de arta nu se poate sa nu-ti placa“
„Ueeeeeeee“
Pan la urma îl iau in brate, îi cand „bade de la secerat“ si adoarme. Il pun înapoi în covată si ma gandesc ca habar n-are cate surprize o sa-i ofere viața.

 

Apropo de surprize. Federova m-a răsfatat cu un cadou pentru care ma bucur enorm. Eu n-am găsit un kit de sprâncene care sa-mi placa. Defapt nici nu stiu sa aleg, ca nu am mai folosit.
O altă surpriză pe placul sufletului meu de mioriță romantică e de la  Leti si arată asa. Scuze ca n-am fotografiat cu blitz, e mai frumos.La jeansi si tricou alb e bestial

Dacă v-aș provoca să vă gândiți vă vine în minte o surpriză plăcută sau una neplăcută?

Dezamagire

Voi , cei care ma cititi de mai bine de  un an si-mi cunoasteti slova auto-ironica, toleranta, v-ati adaptat oarecum la  cerintele mele de a-i respecta pe altii pe cat posibil  a le respecta alegerile. Poate ca nu v-a fost mereu usor sa comentati cu bun simt si poate ca nu va fi nici în continuare dar va multumesc ca incercati.

Sa lamurim un lucru: eu nu explic lumii  de ce fac anumite alegeri. Daca discut despre opusul alegerii mele , o fac cu bun simt. Daca o fac cu nesimtire înseamna ca asta sunt : o nesimtita  egoistă care are nevoie de atentie si care nu accepta ca oamenii pot vedea lucrurile si din alt punct de vedere.

Puteam sa fac un foc mai mare. Sa pun pe el cuvinte intortocheate , sa inchid comentariile si sa  adun vreo 15 linkuri cu reactii. Dar am ales sa tac, foarte dezamagita  si sa sterg un link.

LE: nici unul din cei care comentati frecvent sau ocazional nu sunteti vizati

Mango- ce rochii aș purta vara asta

Nu, nu m-a plătit Mango sa îi fac reclamă. Aș vrea eu. E clar ca nu mi-ar trebui bani, doar niste cearșafuri de la ei .
Am căutat pe site o fusta anume, pe care am s-o ridic, pardon, am sa v-o arăt si m-am trezit frunzarind toata colectia. Care mi se pare mai frumoasă ca altădată.
Rochii. Maaama ce rochii!
Soft- ceea ce as numi eu “holiday dress”




Cu una din astea chiar as merge prin Sahara, calare pe-o camila


Merge seara?

Umpic de clasic.



Disco style sau cocteil 🙂



Una dintre preferatele mele pe care s-ar putea s-o trec pe lista de must (think about) e asta.

Totusi as purta-o ca pe o bluzita mai lunga si nu ca pe o rochita.
Pozele sunt luate de aici, pagina oficiala Mango

Asta e fusta pe care vreau s-o achiziționez. Plisată, nude

Voua va plac? Ce rochii v-ati achizitionat sau planificati sa cumparati?

LE: fusta respectiva  nu se mai afla pe stoc în magazinul  din orasul meu. Iar bugetul pe luna asta mi-e oricum mai redus. Asa ca ma limitez  la a face ochii de melc si atat…….