Sunt câteva motive pentru care stăm noi la Ibis .De obicei mai pe la periferie. Putine hoteluri în Paris au free parking si ăsta e unul dintre ele. In plus, madama de la receptie ne cunoaste si ne dă cea mai buna camera pentru ca-i aducem mereu ciocolata si biscuiti nemtesti cu migdale .Cea mai bună cameră fiind una pentru persoane cu dizabilităti .Baia face diferența: nu te lovesti cu capul de suportul pentru prosoape cand te ridici de pe oliță.
Eu călătoresc cu doi rucsaci . Intr-unul e laptopul si niste haine, în altul makeup si 100 de creme. Pe care evident ca n-am unde sa le însir , decat într-o baie cu regim special.
Pentru cei care nu stiti cum e la Ibis să vă explic: când tranteste vecinu ușa si tu stai răzimat de tăblia patului, ti se scutura dintii în gură.
Cand tuseste unu pe hol, stii dacă e de la plămani sau omu are gâtul iritat c-a fumat prea mult.
Din cauza asta noi suntem ca fantomele.Foarte linistiti si atenti că stim ca îi putem deranja pe altii. Acum sa nu credeti că sugerez ca lumea ar trebui sa nu tușeasca la Ibis. Va explic imediat.
Alaltăieri (nu conteaza foarte mult c-a stat în ciorne articolul, prefer așa, nu sunt adepta relatarilor de la fata locului) a fost prima zi dintr-o importantă conferinta a musulmanilor , eveniment la care din motive care n-au de-a face cu religia, am participation si noi, mai putin eu , ca am preferat sa casc ochii prin Quatre Temps, un mall destul de maricel. Asa. Cand am ajuns la Ibis , am livrat ciocolata, am salutat madama si i-am spus c-am sta încă o noapte dar nu mai era nimic disponibil
„Daa, stiti, conferinta, zice ea razand la pachetul cu Schockolade. E plin de musulmani care vin la congres. „
Nici nu termina bine de vorbit că un Ahmed si doua femei cu burqa vin la receptie.
„Stiu. Dacă apare ceva…..”
„Vă anunt”
Madama face-o greseala si ia de pe credit card 61 de euro în loc de 46 (da, doar atat a costat rezervarea, ceva reduceri de primavara).Cand observ, mă duc si îi spun, ei, acum trebuie sa returneze , ce să facă…….surpriză, tocmai a aflat ca o cameră s-a eliberat pe maine . Mai taxeaza odata, scade diferenta si toata lumea e fericită
Seara , asa pe la 22, 30 -consortul doarme, eu ma uit la BBC , era ceva reportaj despre oamenii care traiesc în favele prin Rio de janeiro.Un pusti povestea cum un traficant i-a împuscat tatăl, cand el avea 12 ani. Acum se apucase de box si spera sa faca performanta, să plece din favelă
O usa se trântește cu putere, ca si cum s-ar deschide direct în cameră. (asta nu mai e scena TV).Si-apoi langa patul nostru, o frunte neagra cu ochii bulbucati îsi face aparitia.Mon Dieu!!! Era să dau colțul, jur.
Din instinct, am sărit pe ușă ca ghepardul, am trantit-o si-am apăsat repede butonasul s-o blochez. Uitasem. Proasta de mine, uitasem sa închid usa care face corespondenta între camere (da, exista la multe hoteluri asa ceva) pentru că noi niciodată n-am deschis să vedem ce-i dincolo, era clar că altă cameră. Bine ca nu ne-am trezit cu Kunta Kinte în pat. Al meu , habar n-avea, s-a întors pe-o parte , credea ca mi-am scapat eu ceva pe jos.
(poza: usa de la intrare colorata, usa de la baie deschisa si usa de la oglinda pe care orice client cu bun simt n-ar trebui sa încerce s-o deschida . Ce Dumnezeu a crezut? Ca-i bârlogul iepurelui nebun dincolo?Sa ne întelegem: sunt doua usi între camere. El o deschide p-a lui si mai vede o usă )

In 3 minute bataile inimii îmi revin undeva la 90. Hotelul se umple de români pe la 23 iar pe coridor , doua familii îsi laudă una alteia camera (absolut banala si identica de altfel). Realizez si eu că autocarul de-afara e plin cu musulmani din Ardeal. Imi pun ceasul la 7 dimineata ca sa apuc sa-mi reglez glicemia înainte sa dispara toata clatitele (da, sunt capabilă să-mi pun ceasul ca să mănânc) . N-am probleme, grupul mananca într-o altă încăpere.
In lift dau buna ziua unui cuplu mai în varstă si le urez sedere placuta ( nu stiu de ce am impresia ca ma aflu printre foarte putinii romani care se bucura sa-si gaseasca semenii oriunde s-ar afla. Cred ca si daca i-as întalni la granita cu Ungaria as fi la fel de happy). Domnul îmi zambeste amabil si salută, doamna se uita de parc-am călcat-o pe pedichiura si nu zice nimic.
No bine. Poate că unele secretăm indiferență în loc de estrogeni. Au revoir, marșdame. Exista lucruri mai importante .
Ca de exemplu faptul ca un motociclist împuscă oameni prin oras.