Rânduri de sfârsit de an. 2011-2012

Am specificat anul , ca în cazul in care voi mai da peste blogul meu cand voi fi bătrânica , just in case că mă ocoleste Alzheimeru , sa râd putin.
Sau sa ma smiorcai, în functie de spondiloza aferenta si sa-mi zic în barba „hai du-te măi fato, ce probleme mai aveai si tu…..si altii”

* am trimis 3 pachetele în Romania. Cu doua saptamani înainte de Craciun. Unul a ajuns. Celelalte doua nu. Mare cascaval nu se afla într-însele dar era foarte important ca persoanele care ar fi trebuit sa le primeasca , sa stie ca m-am gandit la ele…..Pachețelele care n-au ajus apartin mamei si respectiv- unei prietene care crede (sau poate nu) ca i-am trimis o felicitare. Da, era o felicitare cu niste ganduri…si o ciocolata si o carte (foarte) amuzanta de-a Simonei Catrina.
Pachetul trimis mamei continea printre altele o poezie în manuscris original, varianta antidepresiva Hapi .
Oare de ce n-au ajuns cele doua pachete? 🙁

* am fost invitati ieri la masă la o familie (foarte traditionala) egipteană . Si mi s-a sugerat sa fac basbusa , ca auzisera doamnele ca nici blestemul lui Tut nu se leaga daca gustă din varianta încropită de mine. Mare minune ca mi-a iesit de la sine! Nu din cauza ca am recitat versete din Luca lângă cuptor. Egiptencele sunt foarte critice cand e vorba de europence, în general. Au asa , o înclinatie nativa catre barfa , soră cu talentul. Evident ca făcusera si ele basbusa, dar cand am prezentat varianta mea ma asteptam sa lesine sub jalabya (haina traditionala )
Vezi de treaba. Ai mai tanara m-a întrebat daca e coaptă sau trebuie s-o vare ele în cuptioru-cocator
Apoi s-au uitat crucis la porcutii de martipan , dar nu i-au lăudat ca e haram
In sfarsit, la degustat, doamna mai în vârsta mi-a spus în arabă ceva de genul „Allah sa binecuvanteze mainile care au facut-o” , chestiune care venind din partea ei era maaaare compliment.
Ai mai tanara a mâncat întai din prajitura pe care o facusera ele si n-a omis sa spuna ca a mea are alta culoare decat basbussus eghipticus traditionalus.

(porcutii dragalasi)

* (tot) ieri m-a sunat mama si mi l-a pus pe dom parinte pe speaker în timp ce se sfințea casa. Normal că mama n-a întrebat nici ce fac, nici daca primesc cu colindu exact în momentul ăla. Era un domn la noi care -mi verifica gazu si o domnita care scria ceva pe hartiuta lipită de centrala din baie.Cand au auzit aștia horea specifică Bobotezei si cand m-au vazut pe mine lacrimand impresionata, au crezut ca-s din ceva sectă si ca urmeaza sa intru în transă asa ca au sters-o repede iar acum centrala mea face ca vulcanii noroiosi si picura apa pe sub robinet.

* Am dat Activia catelului vecinei. A facut vreo 5 gaurici în gard , just for fun, si ea n-a zis niciodata nimic. Si m-am gandit ca Activia e bun, acu de Revelion deoarece contine, nu-i asa, bifidus toaleticus. Iar ei au drum cu masina pe la neamuri 😀 Poate ca merg cu Steaua si lasă cățelul acasă.

Aaaa, sorry…ati crezut ca scriu ceva dulcegareli revelionistice? Pai nu, pentru ca e doar o alta zi . Fac petrecere în șosete, acasa, am vazut pe facebook ca se poartă.
La multi ani! Sanatosi sa fim……ca restul……
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=YaOE7GFJJXQ&feature=related]

Recenzie: Inauntrul regatului .Prrrroza de Carmen Bin Laden

M-am pregatit pentru cartea asta ca pentru zilele de LAST SALE de la Mango.
Am luat distonocalm langa mine pentru cazul în care dezvaluirile vor depasi chestiunile cu care eram eu obisnuita de la Realitatea si OTV Rumenia. Apă pentru gargară. Pernița care sa-mi tina gatul pe aplicatia “no înțepenire” dacă voi citi ore în sir. Un baton de muesli ca sa nu -mi scada glicemia cand o sa uit de mine lecturand

Vezi de treaba. Unu la mana – domnita Carmen bin Laden se pricepe la scris cum ma pricep eu sa calculez ionii din solutia de acid acetic. Asta nu ar fi marea problema daca dânsa chiar ar veni cu niste informatii interesante sau noi după ce-a trait n ani acolo.
Sub fiecare filă și sub fiecare cuvânt se simte frica de a nu dezvalui prea mult si de-a rani, doamne fereste vreun saudit din bombastica familie Bin laden. Daca eram în locul dânsei probabil ca scriam sub pseudonim

Spui că “soțul s-a schimbat” dupa 6 ani , c-ai simtit ca ceva nu mai e în regula si atunci te-ai decis sa divortezi – adica te exprimi asa cand esti cu vecina la cafea. Dar cand scrii o carte pe care o vinzi si esti mai seacă decat o coconuta picata în Sahara, enervezi cititorul.
Cand spui că soțul a devenit un nesimtit, ca l-ai gasit îmbracat în desuurile tale, ca îsi strecura în narghilea canabisul cu lingurita si ca intra saptamanal pe sub abbaya si chilotii verisoarelor, povestea devine mai interesanta. Dar nu e cazul aici.

Bun. Deci întreaga carte s-ar rezuma astfel:

– soțul bun, frumos si misterios devine usor paranoic si mai activ sexual în afara caminului conjugal, de-aia divorteaza. Evident ca soția rămane normală si veșnic ușor însarcinată. Carmen a avut trei fete. De fiecare data cand mai apărea cate-o faptura de sex feminin,Bin ladenu scrasnea din dinti, ca ei doresc în genere baieti, nu Barbie.

– sotul făcea parte din cei nu stiu cati o suta de frati mai avea Osama ……deci nu era chiar el împricinatul exploziv. L-a văzut si Carmen odata pe misteriosul islamist si omul era sa lesine cand a remarcat că ea îndrazneste sa i se adreseze fara sa-si tragă un sac pe cap si fara ca frate-su sa fie de față.

societatea saudita e una scandaloasă sub foșnetul voalurilor negre . Femeile se sexeaza între ele si barbatii se electrocuteaza si ei din cand în cand.Asa, la modul general. (Apropo, multi turisti sauditi care-si permit vacante exotice ies foarte mult in evidenta si pastreaza canoanele numai si numai în tara lor de frica biciuitului public probabil)

In loc sa insiste pe aspectele care chiar produc un “flame” si trezesc curiozitatea, scriitoarea a ramas la clisee si-a descris în pagini intregi aspecte banale care puteau sa se petreaca taman în Tunis: Că femeile de-acolo nu o plăceau, că se mirau de deciziile si de hainele ei, că era cald și că era obligata sa poarte abbaya mereu.

Cartea e ca o “tură” cu o motocicleta care rulează continuu cu 20 kilometri la oră.

Viața în Egipt. Si existența în Egipt

Inca nu exista pentru egipteni „pe vremea lui Hosni Mubarak“ si „dupa Mubarak“. Tranzitia este peste tot grea, aproape ca o nastere fara nici un fel de anestezie. Marea majoritate a egiptenilor au trait ani intregi fara sa aiba asigurari de sanatate, acces la servicii si un loc de munca. Ori, pentru ei, nu s-a schimbat nimic peste noapte. Dictatorul a cazut , au ramas dictatorii. Conducatorii Egiptului „din urma“ au venit ani de-a randul din „ militar area“. Credeti ca fortele militare vor sa piarda puterea? Sa o dea in mainile cetatenilor, a partidelor „normale“? O, nu! Puterea inseamna manipulare, acces la fonduri si la bogatiile Egiptului. Si da, Egiptul e o tara bogata si de aceea nu as compara-o cu Romania cand e vorba de tranzitia de la dictatura la o eventuala democratie. Midan Tahrir este campul in care se desfasoara batalia intre „bine si rau“.
Cei care au acumulat bogatii in timpul „domniei“ lui Hosni nu doresc schimbare. Ei sunt „pro militar power“. Schimbarea poate aduce rasturnarea ierarhiei si pierderea sigurantei materiale. Ei au o lume la care semenii lor saraci nici nu viseaza.


</a>

Oamenii desertului fac parte din alta categorie . Cei care au contact cu zonele turistice, mai fac un ban in plus dar neoficial multi traiesc din trafic cu substante interzise 🙂 Si cand asta ai facut toata viata , cine poate sa vina sa-ti spuna ca e bine sau e rau? E ca si cum ai scoate un peste din apa si i-ai spune ca afara e mai mult oxigen decat acolo unde inoata el ….
Acu, poze cu desertul am dar nu si cu micile plantatii de….canepa 🙂


(chiar si in desert are masina la scara. Nu cred ca-si transporta copiii la scoala cu ea )

Iar cei mici trebuie sa învețe de timpuriu cum să distreze turistii. Si sa le ia banii



Existenta poate sa fie si mai grea? Da, dar asta e “normalul” .Cum traiesti cand nu ai termen de comparatie? NORMAL.
Acesti oameni asteapta ca cineva sa ii inchirieze cu ora pentru cativa Pfunzi. De obicei pentru munca in constructii, sapat de santuri, etc. Sunt zile in care nu “produc ” nimic….




Nimicul nu exista….doar viata



Cativa au mijloacele necesare si au pus de-o mica “afacere”



Brutaria de pe colt. Nu, nu vreti sa vedeti si cum se “fabrica” 😀

Si….credeti c-au intrat reducerile si la ei? Nu stii niciodata , pana nu te targuiesti 🙂

Undeva se va face lumina

Cand te odihnesti, iei masa, bei cafea, ele sunt prezente. Iti sar in brate fara sa intrebe daca le placi sau nu. Nu raspund la romanescul “chetzzz”

Mai departe la shopping…

Te doare capul? Nicio problema. Dupa ce o sa vezi cum sunt asezate leacurile pe caldura aia, te vei vindeca prin autosugestie

Cum sa nu existe….H&M?

din pacate la Zara era inchis 😀

Va multumesc ca m-ati insotit. V-ati obisnuit cu contrastele?

Anatomia lui Gay


Gay a sosit pe plaja având aerul unui manechin distribuit într-o reclama proasta. Isi trecea mereu mana prin părul cârlionțat care-i ajungea pana la umeri. Privea prin oameni si nu către oameni.
A ales un sezlong cu umbrelă – să se fereasca de soarele ce-i pigmenta epiderma. Si-a aruncat plictisit prosopul pe saltea si-a oftat subtil dar suficient de lung încat sa atraga atentia nemtoaicei a carui barbat tocmai se scobea într-o nara. Doamna l-a privit lung , fituica Bild care-i dormita sub pleope era deodată mai plictisitoare decat indecenta aparitie.

Chilotii de baie cu fluturi albastrii se mulau indiscret pe fundul rotund a lui Gay. Plamanii pareau umpluti cu aer rarefiat dar eu , ca o observatoare cuminte mi-am dat seama ca un strop de anabolizant se amestecase deja neoficial printre miofibrile.
Gay s-a asezat cu fundul în nisip ca un copil neascultator si a inceput sa toarne Nivea pe omoplati.

O egipteaca tanară l-a abordat pe Blondie.“ Helou. Shoud i hälp iu with crim?
Blondie rămâne mut o secundă.Cuvantul crim îi aduce aminte de Agatha Cristie.Apoi se relaxează si lanseaza cel mai fermecator zambet „no , thank you, it s almost done“
Desigur ca egipteanca nu pricepe ce-i almost done si îl întreaba daca vrea masaj
Nu vrea acum.Dar o bere poate sa îi aduca
„Săr, ail sănd sombodi to bring iu biăr , hiăr mai visit carte if you uant masaj“

Doua fete vorbesc acum cu el în engleza despre pretul piperat al serviciilor de pe plaja.Discutia e scurta si pare ca el a taiat panglica. Vis a vis, neamtul a plecat sa soarba si el ceva fără TVA, asa ca nemtoaica începe un small talk. Ii spune lui Gay sa încerce berea la halbă.Femeia vorbeste nemteste dar Gay nu s-a născut neamt. Isi scutura pletele în semn ca nu pricepe , nu de alta dar in Ucraina se predau la scoala languages mai ușurele a căror exersare nu ar duce la înghițirea limbii.

Gay mai trage un sezlong alaturi si se pregateste sa intre în apa.Brusc, chilotii cu fluturi zboara de pe dansul, Gay are un slip de schimb dar nu l-a îmbracat în camera.Pe plaja în comuniune cu natura , se simte Adam reloaded. Vreo 25 de perechi de ochi despre care puteam sa jur ca dormitau sau citeau se îndreaptă acum către Adonisul stripticos .Gay îmbracă încet slipul . Muschii fesieri par mai mici acum, a naibii fluturi. Pe tendonul lui Ahile e desenata o oratanie pe care n-o pot identifica. In plus Gay pare pregatit pentru un transplant de piele. N-are fir de par pe dansul în afara de vălătucul din crestet. Cine stie, poate ca l-a ars careva

Intra în apă ca o afrodita compostată de termite. Se schimonoseste ca e rece, ca e uda , ca e sarata. Da de doua ori din labute si apoi iese. Intuiesc ca vezica lui Gay a vrut sa se balaceasca . Telenovela se sfarseste cand apare iubitul lui. Il ia în brațe, îl pupăceste pe-un umar si-i ridica de pe jos budigaii cu fluturi. Doi egipteni stau sub o umbrela si se uită la Gay si la celalalt barbat de parcă l-ar privi pe Ramses jucand Remi.

Discutia pitigaiata care urmeaza ma plictiseste . Prefer serialul original. Si vreau publicitate. Asa ca beau un Pepsi

Aceasta este doar o poveste . In opinia mea „people are people“ indiferent de orientarea sexuala sau religioasa.

De pe acum – Craciun Fericit!

De maine o sa fac o pauză – de doua sau trei saptamani. Sa nu credeti ca de Craciun v-am uitat pentru că nu trec pe la voi cu urări, colinde, chestii. Mai ales ca am o înclinatie speciala pentru colinde. Cand eram micuta si mergeam la colindat, vecinii îmi dădeau bani ca să tac. Ceilalti copii primeau nuci si mere, pierdeau o zi întreaga lălăind prin blocurile ceausiste înghetati de frig. Eu terminam repede .Mereu m-am considerat o norocoasa 🙂
La sat era mai greu pentru ca lumea merge mai rar la ORList si nu aude prea bine. Așa ca trebuia să cânt tot colindu, apoi eram poftită în casă. Aveam 8 ani cand lelea Raveca m-a servit cu țuică și știu ca n-am mai fost răcită vreo 3 ani . Dar despre asta, vă povestesc altădată.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=FHNAgqQlb1w]

Asa ca eu va urez de pe acum , simplu si direct, Sărbători Fericite.Si nu uitati că ceea ce contează cu adevărat în viața asta- este Iubirea. Eu stiam asta dar mi-am reamintit acum citind cuvintele Sf Apostol Pavel . Restul e fum

Arta fotografică – bad romance

Ieri m-am dus cu al meu la o shopping-galerie sa îi luăm cadou vecinei . Dânsa-i născută înainte de 40 si cu toate astea sau din cauza asta aude frecvent zgomote în peretele comun al casei. Ba o găsim dimineata lipita de clanță să ne spuna ca aude boileru din beci.Ba îi ploua la mansarda si de vina-i acoperisu nostru ca se bifurca-ntr-al ei. Ba îi creste ficusu elastic din gradina noastra peste gard si-i sugrumă trandafiru japonez. Eu am vrut sa îi spun ceva care s-o ajute sa-si multiplice capacitatile extrasenzoriale dar consortul a zis că doamna vrea doar atentie si noi trebuie să fim drăguți. Asa se face că îi cumpărăm cate-un cadou de doua ori pe an si vietuim pasnic.
Deci eram în Galeria si am întrebat-o pe oama de la tejghea daca pot sa fac si eu niste poze cu pachetele frumoase de pe-acolo. Increțindu-se ca o râmă, oama mi-a zis ca „in mod normal nu“, moment în care am apasat si eu pe „click“, am încadrat prost si n-a iesit nimic. Doamna înca vorbea, nici n-a vazut ca eu pozasem niste pungi pe care nu le baga de altfel nici dracu-n seamă. Tocmai mă gandeam ca-n oraselul meu natal, asemenea aranjamente într-un magazin ar crea mari satisfacții.

Mai tarziu în oras, la targul de Craciun, am mai facut o încercare. Click încoace , click încolo si de fiecare data aveam impresia ca exista în cadru cel putin o persoana care ma priveste de parcă trageam cu arcul, nu cu un Canon amărât.

Si cum sa nu-mi fie ciuda cand văd că la Ioan si la George personajele stau în poze de zici ca tocmai au jucat în „ultima noapte de dragoste“. Oamenii sunt calmi, naturali, unghiurile perfecte, la Ioan pana si ciorile sunt fotogenice. Care e secretul?

Pana aflu, trec pe natura statică si pozez ficusu elastic să imortalizez momentul în care o sa-i burzuleasca de tot trandafiru japonez lu vecina.

Cum faceti voi pozele, în general? Vă ascundeti? Vă faceti ca ploua si îl trageti în chip chiar si pe necunoscutul din fata voastra?Va cereti voie? Si daca va cereti voie, mai e natural?
Intrebarea o adresez si lui Leti pentru ca în curand va participa la un targ……Ce faci cand lumea te pozeaza? Do u offer them a niiice smile? 😀

Fii tu însuți. Dar nu în preajma mea

Am avut o tânără prietenă care s-a combinat cu un tânăr manager . O sa-l numesc Bobu. De fapt Bobu îi zicea prietena mea în secret și nu cred că forma asta de alint venea de la cerealele din bucatarie. La început Bobu era peste măsura de amabil, romantic si se hilizea mereu zici că-l gâdila careva cu pana în dos. Dar prietenei mele nu-i plăcea latura asta leșinăcioasă si-mi spunea mereu că „el nu-i asa”
Dupa doi ani în care Bobu n-a făcut atac de panica când a văzut-o dimineața pe nemâncate fără machiaj (amica mea se machia de la ochi până la urechi si-si dădea cu pensula peste tot) s-au gândit să se logodească. Cu conditia ca apartamentul în care vor locui sa aibă doua băi -una pentru vopselele ei si una pentru colonul iritabil a lu Bobu.
Au mai trecut vreo doi ani si logodna a încolțit ca grâul scăpat pe băligar.Am întrebat-o de ce nu se căsătoresc odată si mi-a spus că „Bobu s-a schimbat”. Ca în timp ce ea întreține misterul în casă cu ajutorul lumânărilor, măstilor venetiene si a grasei de cotnari , el se poarta ca un bărbat plafonat si s-a saturat pana peste cap de atâta respect , bun simț, cumparat iaurt la Kaufland si plătit facturi. Ea vrea acțiune!
Bine tu, da Bobu nu a fost mereu asa, mai retras, timid? Intreb eu
Nuuuu. S-au cunoscut la munte în excursie și au făcut sex pe un arțar în miez de noapte ca-n Twillight, iar numele si identitatea le-au aflat reciproc a doua zi cand li s-au detoxifofilat ficații . Bobu era un animal erotic. Numai ca el habar n-avea

La două luni dupa ce i-am spus „fii tu însuti” unui iubit de-al meu , timid ca pupăza lui Creangă , am aflat că s-a culcat cu doua colege de facultate. Mi-a spus-o el cu mâna pe inimă și-a adăugat că eu eram fata visurilor lui deoarece sunt singura care l-a făcut sa-si depășeasca inhibițiile despre care învățase la cursul de Psihodiagnostic.

Chiar credeți că oamenii se schimbă…radical? Sau au fost mereu asa dar n-am vrut noi cei din anturaj să vedem?

Produsele anului 2011. Bune si rele

M-au răsfățat în 2011

Lenovo U 350
E destept si frumos. Nu-mi pune întrebari cretine decat atunci cand îl roade-n cablu vreun script.Nu s-a virusat desi am stranutat pe el de cel putin trei ori. Nu se termină înainte să mă anunte. E usor si practic. Are bun simt, seara cand îl inchid îsi face updatările, nu mă deranjeaza cu chestii minore peste zi.Si a fost la ofertă cand l-am luat.


Bocancii rosii de la BATA

N-am derapat cu ei pe nici-o mâzgă, nu dau rateuri cand schimb viteza.Sunt trendy si la fusta si la blugi. Le-a ramas culoarea de scufitza chiar daca i-a plouat si nins la sfarsitul anului trecut.


My Zen

Pentru ca aud doar ce vreau eu , în ritmul dorit. Pentru că am pe el poze si pot copia filme. Pentru că nu s-a blocat dac-am pus-o pe Maria Tanase langa Lady Gaga . Pentru ca adorm instant cu el atunci cand ascult cursul de arabă. It s soooo exciting ! 😀


Hainele de la Mötivi

Iubesc firma asta. Am o bluză pe care am achititionat-o de vreo doi ani jumate, am purtat-o de nnn ori, am spălat-o si în masina si cu mâna, am motroșit-o , am călcat-o în picioare sau cu fierul în functie de simțământul estrogenic si ea arată……..excelent. La Mötivi gasesc pulovere gen rochita care merg si la blugi si la iegari si la ciorapi. Si tot felul de bluze. In culori si texturi……potrivite cu personalitatea mea


Facebookul
Da. Așa controversat cum e. Dupa ce m-am războit cu oameni cu care de fapt n-aveam nimic de împărțit, după ce m-au sters din lista amici sau i-am sters eu pe ei, dupa ce prietenele mele din Romania aflau primele cum mi-a iesit prajitura, dupa ce am plans si-am ras citind diverse întamplari am ajuns la concluzia că…….Facebook e o oglinda a mai multor identităti virtuale. Nu trebuie luat foarte în serios 🙂
E amuzant si te poti juca frumos. Save this, hide that, astept sa mai apara optiunea „do you want to sleep today on your wall“ ?Like.


Serialul Anatomia lui Grey.

Am amestecat cu popcorn si-am servit tot ce-a aparut pana acum inclusiv episoadele din sezonul 8. Sunt Cristina atunci cand reusesc sa fac lucruri imposibile, Izzi cand ma tem de viitor, Karev cand viata e nedreapta , melancolica Meredith cand sunt certată, Lexi cand fac alegeri gresite.

M-au dezamăgit în 2011

Espadilele de la Tommy Hilfiger.
Pentru ca au costat 60 de euro si nici măcar nu stau pe picior. Aluneca de zici că-s muci, nu pânză. Numărul a fost potrivit, n-a fost nici prea mare si nici prea mic. De partea cu “reglatul” puteti uita. Dupa 10 pasi eram desculță. Prima iesire din decor a fost pe o trecere de pietoni, în mijlocul urbei, spre deliciul șoferilor. Tommy, poa sa facă prezervative refolosibile din panza aia.Espadrilele sucks.

Telefonul Nokia 6555.
L-am cumpărat la începutul anului. Adicălea 2011. Prima dezamagire a fost legata de afisarea ceasului analog. Evident cand îl cumperi ai impresia că poti seta telefonul astfel încăt ceasul sa rămana activ pe ecranul mic, asa cum apare modelul în toate prezentarile.Nici vorba. Ceasul stă 5 secunde , la capitolul „imagine si utilitate“ îi dau noua 2 din 10. Dupa 4 luni bateria s-a dus naibii. In urma cu o luna mi s-a stricat microfonul. Asta nu e tot. Telefonul e paranormal si se închide singur, în geantă.Un acumulator nou costă 150 Ron


Magazinul de „moda“ Calliope.

Hainele – în mare majoritate de proasta calitate sunt scumpe. E drept ca ai o gama larga de horțopele din care poti alege. Modelele sunt neinspirate, mânecile prea strâmte. O bluza care nu arata bine cand o iei de pe raft nu va arata bine nici îmbrăcată. Dezamagirea maxima a venit dupa ce niste pantaloni albastri spalati de 2 ori (cu mâna)au căpătat culoarea ruginei.De la calliope merita sa-ti cumperi ciorapi si iegari de mers la sala. Dacă ai fundul mare, Calliope face „poc” exact pe cusătura popoului.La funduri mai mici, se rup între craci.
Aceasi calitate o gasesti la Auchan la pret convenabil. Tan, tan

(nothing to display. Just dissapointment)

Mancarea din foodCURturile mallurilor *clujene.
Am un singur calificativ. Adica trei. Grasă, grasă, grasă. Păna si amărâtul cartof natur teoretic fript la tava îți descalifică total colesterolul seric. Va rog să vă uitati ce rămâne pe farfurie după un pilaf, un sos, o mazăre. Acelasi lucru rămâne si pe intestine.
Sincer, prefer Mc Donaldul decât grăsimea aia rosie de origine incertă , prezentă peste tot.
Pana și din pizza cumpărată la food/court curge grăsime.

Voi la ce dati LIKE sau DISLIKE in 2011? Scrieti aici sau (si) la voi pe blog……….

Dialog cu Moș Nicolae


A început de ieri sa cadă câte-un fulg. La noi pe coș
Am spălat duzini de cizme si l-am așteptat pe Moș
Si am dat un telefon : „Nicolae, nu mai vii”?
„Am băut cam mult coniac . Si………sunt Moș pentru copii.

Cum adică? Mi-aduceai portocale, cărti, grisine
Iar în 25 de ani n-ai uitat deloc de mine
Ba odată , te-am pândit pare că fumai BeTe
A rămas putoarea aia cam prin toate scările
Altădată- ai pus nuiele în bocancii de Clujana
Si m-am suparat pe tine ca i-ai dat idei lu mama

Intr-un an pe cand eram nici la școală, nici la creșe
Mi-ai scăpat în ciocolată mult lichior de măcieșe
Iar în loc de fulărel, aveam bluză de pirandă
M-am crucit cand am văzut marfa ta de contrabandă

Da, asa-i, îmi amintesc că mi-am cam riscat cocoașa
Cand schimbai în anul cela, darul tău cu-a lui nănașa
Ar fi trebuit sa vezi ce mai ochi a bulbucat
Leana cand văzu-n pachet cărtile de colorat
Irul tau de la Nivea si șosete croșetate
Eu – ca Mosul responsabil ,mă uitam în altă parte.

Niculae, Niculae, m-am distrat si eu oleac.
Dupa ce-am muscat din cioco mi-a mers sângele în cap
Dar pe cand sa încep sa trag toata zeama din bomboane
Ai venit fugind acasă , pe motiv ca-ti era foame
Si cand mama de la munca a sosit si m-a întrebat
Ce-ai primit tu de la mosu?
Am zis „carti de colorat”

Anul asta, fată dragă, n-am sa mai încap pe coș
Te iubesc si-i greu sa-ti spun……….
…….ia-ti adio de la Moș

(această poezeală este proprietatea inthelectuală a lu Hapi si aș dori sa n-o preluați fără indicarea sursei)

Ce cadouri vă doriți de Crăciun?

Stiu că 99% din populatia globului vrea iubire (eventual) neconditionata, întelegere, timp liber, miros de brad si vin fiert. Pace în lume , înmultirea populatiilor de foci, copii cuminti si gânguritori ca în vederile photoshopate.

Numai ca aici, acum, sunteti pe blogul lui Hapi.Nu mă dau în vant dupa copilasi, nu stiu nimic despre foci, nu beau vin anul asta si nu fac nici un brad pentru ca voi fi probabil undeva pe drum.De iubire nu duc lipsă dar nici Ea nu-i asa de neconditionata pe cat as vrea.Daca sunt nesuferită si trec de pe „andante” pe „allegro „ iubirea trage un pui de somn iar eu devin cea mai normala persoana din lume si ramane sa ma împac singura cu framantarile si tristetea specifice homo sapiens .Stiu vreo 6 colinzi dar daca intonez una risc să fiu dată în judecată.

Deci:  ce cadou*ri* ați vrea  de Craciun? Gândiți-vă că aici nu intră iubitii, iubitele, sotii, prietenii si fiți sinceri.

Pâna atunci , împărtăsesc cu voi ce mi-as dori eu Naiva din Pesti :)………

 Un pandativ cu jad . Insotit de cercelași. Din argint

sursa :Universul Bijuteriilor

Ma bucur mult si de cărti numai ca e destul de greu ca Mos Craciun sa nimereasca lecturi pe placul meu

Ma bucur de discuri cu muzică. Degeaba se downlodeaza de pe net, calitatea difera.

Ma bucur de bijuterii în general. Cumnata mea mă nimereste la acest capitol 🙂

Reformulez întrebarea. Ce v-ar place sa primiti si ce nu?

10 mii de chestii altitudine

La aeroport un nene de la controlul de rigoroare mi-a spus să-mi dau și ” mărgele jos” că „or să sune”.Trecând cu vederea faptul ca instinctual i-as fi călcat  cu-n toc pe degetul mic de la picior pentru că a numit „mărgele” prețiosul meu colier din lemn – adus din Egipt, m-am conformat. Auzi, dragă- margele, zici că-s curcă și mă pregătesc de Thanksgivin.M-a descălțat , acum insinuează că bipăi din cauza cherestelei de la gât.Aștept să mă întrebe dacă am piercinguri

 De fiecare dată când zbor cu avionul ma dezhidratez ca o grisină.La aterizare, eu si sticla goală din rucsac suntem supte la mijloc . Deși sugativez cate un juma de litru de apă pe oră , am impresia că mi se colabează fiecare capilar. Si cum avionul nu aterizează la mine în curte asa cum am văzut pe Discovery la „real emergency” , mai trămbălim cufărul preț de trei ore si două trenuri schimbate.

Bine, trenul p-aci nu-i persAnal ca-n România, dar bagajul e la fel de greu si mie mi-e sete în continuu.

Pot să vă spun că la toaleta de pe aeroportul din  Cluj la terminalul de plecari muzicile sunt încântătoare. Si-acum în decembrie sunt colinzi de-alea de te prinde rușinea sa faci treburile pentru care te-ai prezentat.

Acum stăm în fotoliu, la căldurica,eu si streptococu aferent. El ,ancorat de o coardă vocală, eu suflând într-un ceai. Am auzit c-ar fi bine să-l beau fierbinte, dar limba mea n-a mai fost de acord dupa prima înghițitură.

Ce înseamă sintagma „îmi place sa călătoresc”..Va place drumul în sine , va simțiți ok? Eu nu prea. Un drum de peste 4 ore zburătăcioase mă transformă într-o păpușă voodoo .

Unde duc cărările voastre în luna decembrie?