Te-ar răni cumplit prietena ta cea mai bună? Atunci de ce mai “ești” cu ea?

Te-ar răni cumplit prietena ta cea mai bună? Atunci de ce mai “ești” cu ea?

doua capreNu este prietenă cea care se rățoiește la tine și eventual îți închide telefonul, fără să îți permită să-ți spui părerea. Dacă și tu strigi, atunci e o problemă și nici nu știu de ce aveți numerele de telefon schimbate între voi. Nu vi se potriveau mai bine sutienele sau papucii? Tonul ridicat te va alerta si vei resimți o senzatie de lehamite și nervozitate extremă. O prietenă pe care-o dorești în viața ta și care te dorește în viața ei, nu urlă la tine. Daca are reproșuri, așteaptă sau îți scrie. Dacă prietena ta e pe stradă, e surdă, e grăbită, e speriată sau tocmai naște, ești tu – proastă că nu faci diferența.

Dacă dorești circ și o răzătoare pentru nervi, așteaptă-ți ciclul menstrual, soțul, fă școala de șoferi. Nu de prietenă ai nevoie.

O prietenă care dorește sa-ti spuna ceva, nu insinuează!

  • Ea-ți grăieste sau scrie: dragă Andrada, m-ai dezamagit tare pentru ce-ai spus ieri. M-am bazat pe tine. Acum eu ce fac? Dacă și tu ești ipenă la cocolbău (îmi asum regionalismele care-mi cresc în balcon, din moment ce flori nu primesc demult), îi răspunzi când ai timp și stabiliti o întalnire, o explicație, o poveste, o împăcare sau o pauză.
  • Ca prietenă, să nu uiți nici tu ce-ai tolerat, cum te-ai comportat în situații grele. Când te întrebi de ce ești singură sau supărată, analizează-ți ultimele relații de prietenie. E la fel de benefic precum spovedania. Adică nu-ți imagina că TU ești prietena ideală pentru cineva. Poate că deții niște atuuri dar amica ta nu are nevoie de ele. Și oricât te lauzi tu cu ele, pe ea nu o intereseaza asta, vrea pe cineva de încredere! O prietenie poate mai fi mai intima, mai durabilă decat casnicia si nu mă refer la orgii. Pentru atuuri si service de orice fel se vor găsi destui profitori.
  • O prietenă nu-ți fisurează ciocanul și nicovala cu povești despre unghiile false și dramele ei, de 6 ori pe săptămână. Decât dacă unghiile au fost înfipte-n penisul vreunui rezident și te hrănești si tu cu adrenalina ei. Sau dacă asta e povestea vieții voastre. Unghiile și tipu de pe feisbuc. O prietenă nu-ți toacă mărunt timpul la telefon decat dacă s-a finalizat cu faptul că pompierul care ți-a salvat mâțu te-a cerut în casatorie. Totuși, daca ea aberează, dacă depășește mereu limitele și te seacă de energie, spune-i. O prietenă nu se va supăra. O mocofană încrezută, o să leșine pe canapeiul care-i mai moale-n casă.

    Prietenia cu colegele trebuie înțeleasă și asumată corect.

  • În primul rând, respectă. Basmul cu respectul pe baza anilor acumulați funcționeaza ca si cum i-ai spune unei virgine să te ridice-n slăvi pentru că uite, sunteți doar voi și n-o s-o violezi! În general, colegii nu devin CEI MAI buni prieteni. Prieteniile lor se limiteaza-n timp, scad in intensitate, uneori încredea oscilează, apare frica in functie de interesele fiecăruia. Trebuie să fii încrezător ca să-ți faci un prieten bun la muncă. Sa revin la cea mai…

 

  • O prietenă care îți vânează necazurile și se hrănește cu detaliile din ele, poate părea praștie de empatie. Sau poate avea niște probleme personale cărora nu are cum să le mai facă față. Ca să supraviețuiască în situația dată, ea are nevoie de asigurarea ca tie-ti merge mai rău decât ei și că viata ta e mai grea. Măcar sufletește si mental. Când va vedea că nu este așa și că poți duce, te va trimite la dracu într-una dintre formele de mai sus, mai jos ori nebănuite si te va povesti anorgasmic celor care o vor asculta.

Read more

Ce efecte au vaccinurile asupra bebelușului? Dar asupra mamei?

Ce efecte au vaccinurile asupra bebelușului? Dar asupra mamei?

hapi cu mascaVai, teribile! Am citit toate argumentele pro și contra, scormonind pe internet. Pentru că astăzi mergem la vaccinul de 9 luni. Bine, argumentele erau despre dez(avantajele) căsătoriei cu-n sexagenar și-a cascadoriilor cu-n virgin, dar asta nu contrazice cu nimic subiectul. Aveam nevoie să râd.

De ce te temi, tu, născătoareo, de vaccin?

În calitate de fostă virgină, actualmente pensionată, vă spun sincer c-am analizat la sânge subiectul. Mi-am ros unghiile flenduri. Mă tulbura complet faptul că-l duc la tanti doctor să-i facă ceva care-l pișcă. Dacă mă tem că devine obtuz, autist, că face cancer, că se declanșează nuștiuce suferință? Ooooooo. Da cum. Mă tem zi de zi. Asta înseamnă să fii mamă, să-ți lași bruma de viață deoparte, să anunți și când te strigă vezica pe colac și să dospești un pișcoțel de-ăsta cu frică și cutremur, ca la apocalipsă.

Te temi să nu cadă din pat și să facă tumoare, te temi să nu fie prea gras, slăbănog, subnutrit, cu fontanele neînchise, să nu devină rahitic, te temi c-ai luat un diazepam în sarcină și-o să devină el dependent peste 34 de ani. Te temi și când bebelușul mic și inocent îți crapă arcada cu elefănțelu din dotare, să nu aibă spasm, că e blând de felul lui.

Te temi de vânt, de alți copii, de reacțiile lui, de orice simptom. Îți e mai ușor să faci balet pe parchetul ud decât să-i tai lui unghiile. Când îți intră alocația, te temi să scrii metafore complete despre sfârșitul lumii și să sorcovești statu de drept, că te blochează SeReI-ul informatic.

De frică ce-mi era de vaccin, și urmările din fanteziile mele de olimpică la cărat baxuri de Borsec, am trimis vreo 10 mesaje: Nu pot să aduc dosaru că merg la vaccin cu bebe.
Da când mergi? Peste vreo 7 ore. (tembelăăăă!!!) Noh, bine.

Read more

Zona în care locuiesc momentan, oamenii pe care-i întâlnesc momentan

Zona în care locuiesc momentan, oamenii pe care-i întâlnesc momentan

om cu iepureZona în care locuiesc momentan este una dintre cele mai liniștite din Cluj. Sunt câteva parcuri excelente! Și e încărcat de potențiali parteneri:. Aici e ca un braduț artificial împodobit cu baterii duracel refolosite. 30% sunt moșneguții veseli și surzi. Numai o dată, de când domiciliez aici, am dat peste un pokemon vulgar. A venit spre mine-n stație și m-a prins de articulația mainii. M-a tras spre el: domniță mi-ești  ca o muză de colecție. Fix așa.
Născusem de două luni, eram cu prefața la profil șifonată rău, auzeam numai ce voiam s-aud. Am înțeles lăuză de colecție. L-am privit adânc în ochii de dincolo de binoclu și am spus: să nu mă mai atinge… Ați văzut că vine 33-ul domle? E cam înghesuială pe trotuar. Oare ce-am vrut să zic? Pfuuuu ce căldură. Vedeți că vă stă o goangă pe tricou. 
Și m-am scărpinat într-o ureche.
I s-au și înnegrit ochelarii.
Cam asa e lăuză. De-atunci îl mai văd pe domu-n stație dar nu se mai apropie de mine. Pot să bag mâna-n foc c-arăt mult mai bine decât atunci.Vorbesc mai clar, nu mă mai scarpin în ureche, acum îmi rod unghiile.
Parcul și băbuțele plimbărețe
50% din populația de aici e formată din băbuțele care umblă-n haite primăvara. Că nah, știți că statistic, noi femeile trăim mai mult ca voi. Pentru c-avem capacitatea de-a vă provoca infarcte și accidente vasculare cu poveștile noastre nemuritoare. Pe scurt, vă ftem nervii în câțiva ani și apoi ne plimbăm voioase prin parc cu bastonul. Păi dacă avem pensie și baston, de ce să mai tremurăm împreună, știți voi, pân la adanci bătrâneți? Eh, daaaa, ăștia care supraviețuiți d-a lui Darwin sunteți.

Read more

Unde ne sunt croitoresele grozave, coafezele bune și cizmarii pricepuți? Cine ne mai repară televizorul?

Unde ne sunt croitoresele grozave, coafezele bune și cizmarii pricepuți? Cine ne mai repară televizorul?

framintare aluat Merg destul de frecvent pe lângă niște chioșcuri lipite între ele. Unele din sticlă mată, veche, groasă și spartă pe-alocuri, altele cu uși termopan, uși ce par a fi uitate de prin 90, de la înființare, cu folie pe ele. Mai e și Panemar tot acolo – ciudat că-n mod normal brandul pare atent și dichisit, cu locațiile îngrijite – au un chioșc amărât și murdar pe dinafară. Apoi văd coaforul de sub bloc și câteva anunțuri: Reparații. Reparații telecomenzi, televizoare, mașini de spălat. Scris cu litere din acelea care precedă vârsta abecedarului și-mi amintesc de copilărie. M-apucă nostalgia tinereții observând combinația lucrului de mântuială de dinafară, disproporțiile. Nu c-ar fi singura porțiune de acest fel din cartier, dar mă fascinează oarecum câteva ateliere de reparații.

Cum telecomanda și-a revenit singură, după ce-am scăpat dulapul pe ea când am mutat mobila, n-am ce să repar.

Televizorul, nu-l mai stimulează nici Lia Olga când apare cu decolteu, tot purici tot colorat chicios, deh, pân-oi avea casa mea nu investesc.

Mi-amintesc cum râdeam noi, deșteptele de la Liceul Teoretic de-ăștia de la profesională.

Ni se lipise ca brusturele-ntre bretele ideea că profesională e-un soi de cort cu tăntălăi veniți de la țară, incapabili să buchisească tabla înmulțirii și că asta e ceva de rău augur. Când ne-amenințau părinții pe sub mustăți cu profesionala, ceream subtil să ne sacrifice pe malul Someșului.

Read more

De ce se simt oamenii mai nesiguri și mai singuri de Sărbători

De ce se simt oamenii mai nesiguri și mai singuri de Sărbători

altfel de bradLi se oferă cadouri și ei așteaptă recompense

O piatră din rinichi costă 500 euro, ofertă, în Clujul anului 2018. Mă scuzați, despre florile dalbe și magi și masa împodobită scriam dar m-a luat o crampă.
Eu am un hemoroid relativ cooperant. Dar pe alții îi mai ia karma, am auzit că e destul să-ți dea buzz și block un meteorit printre chiloți și să n-ai bani, că te duci dracului cu zen și yin și yang cu tot. Până ajungi la un profesionist.
Să fii tratat gratis în România Mare este un lux, un cadou consistent. Pe pielea mea vă spun că te simți Om.
Am ajuns să lăcrimăm cu alai când strigă oarecine după noi: trăi-ț-ar familia.

În primul rând, cred că românii se simt mai solitari pentru că le e dor de strămoși. Ancestral.
Din cauza tobelor.

Din seara zilei de 30 noiembrie, pe când vine românul va să zică de la muncile câmpului și-ale biroului, ori pe unde-ar ocoli, în oricare tramvai, bus s-ar urca, pe când să șadă molcom pe locul pescuit, se declanseaza ditamai burdufu vibrant undeva-n spate. Un tată de 30 de ani și 14 copii, își împinge fiul, cu-n pahar de la Starbucks printre trecători. Ăsta micu, abia umblă și-abia a învățat să înjure, adică să ureze, dar se mișca încoace și încolo trăgând ușor, ca un fulg de bronz, manșetele și posetele cucoanelor. Cu degețele mici, murdare, înghețate.

Taică-su amprentează cu o nervozitate artistică fiecare clapă. Coboară la a treia stație unde-l așteaptă haidacoji-te-ar bruma (asta e autentică, auzită recent) nevasta cu pruncu. Care prunc pare-a avea o lună și-o varicelă da-și ține singur laptele înghețat într-o sticlă. Hai, să trăiască, măcar ei s-aibă Crăciun Fericit. Păi de-acu ne-am pornit donșoară, ca să strângem și noi ceva de-on cârnaț la copchii, îmi răspunde trîgând cu sete de-un rom. La sticlă. Să se încălzească, că-i frig al dreacu.

Treabă cu romu n-am, ia-ți fârtate ce vrei, încălzi-te-ar Mercedesa, da nu-ți ține pruncii în înghețu ăsta că mie-mi tremură titanu-n osu maxilar.

Iese omu să ducă gunoiu.

Răgaz binemeritat. Se întrerupe brusc placa neveste-sii cu nesimțiții din trafic, de la Lidl și de la institutul de pietre prețioase și transplant penal Cluj. Că femeile vorbesc mult și bărbații nu pot procesa atât, mai ales dacă sunt și trei păstori pe fundal.
Ce liniș…
Vine capra de la munte,
Cu stea și cu bani în frunte…

Toboșarii sunt vreo 10, 11 cu tot cu capră. Ai de mine, oare iubi e supărată că n-am sunat-o? Cum să-i ocolesc pă-ăștia, aaaaaai, n-am mai putut sta, o să trec prin mijlocul lo…

…lorile, pasc ciobaniiiiiiii oileeeeeeeeeeeee
Bine-i șade caprei mele, cu hurmuz și cuh mărjeleeeee… Donu, donu, di la moldova, de tare departe venim, daț ceva, de nașterea lu Iisus!

Omu e ateu, dar de când a luat-o pe nevastă-sa, nu s-a mai îndoit de nicio naștere, ba chiar e un cuvânt care-i dă fiori, are dreptate baciul moldovean. Scotocește repede, iată cinci lei!

Num-atâta frate-meu? sare capra de te miri unde, de-și scapă omu și sacul cu gunoi și portofelul de spaimă.
Are dreptate și capra asta. Vecinii lipiți de ferestre, în spatele perdelelor, toți o să murmure că-i zgârcit.

Capra și bacii merg fericiți mai departe. Măcar ei nu-s singuri, gândeste omu cu sacul.

Pentru că credem că toți ceilalți oameni sunt alături de alesul ori aleasa inimii. Și asta le ajunge. Sunt fericiți.

Read more

7 luni după ce-ai născut – corola de minuni a lunii

7 luni după ce-ai născut – corola de minuni a lunii

ursulet bebeImediat după ce bebe s-a copt și e împins afară prin matriță, ești în culmea fericirii. De la anestezie (dacă ai născut natural, o să crezi că serul fiziologic e morfină). Vaaaai, ce frumusețe! Plângi de sare cearșafu de pe tine. Între timp, asistentele se gândesc că parcă-i împăturat în hârtie igienică, ăilalți opt dinainte au ieșit mai bine. E gata și ziua de azi, pa mami, până mâine ți-l luăm noi, dup-aia n-ai decât să-ți cauți o doctoriță de familie care să-ți prescrie xanaxu. Hi hi.

1 lună

Norocoaso.
Te ajută mama, bunica, soțu, ești tânără, nu mai ai burta aia ca un set de 3 baloane, celulita nu se vede, viața e chiar fffff fai de capul meu, Vasile, ai văzut ce galben e copilu, hai repede-ncoa. Vine Vasile, mătușa, bunica, pepenele abia mai respiră de-atâta bilirubină și capete care-i extrag oxigenu din pătuț.
La spital, fuga, ce-i cu el, du-te acasă doamnă c-așa-s unii, mai galbiori în prima lună.
Dar tu n-ai văzut asta-n reclama la pampers și huggies, n-ai văzut nici ombilicu ăla ce seamănă cu=n vrej de fasole uscată.
Și de ce-i tot ies bube și se descuamează de parc-ai scăpat exfoliant pe el? De unde vine vorb-aia cu pielea de bebeluș? Copilul nici nu mănâncă, el vomează în primul rând. Apoi doarme. Apoi plânge. Se preface că mănâncă, vomează al optulea body pe care i l-ai dat, a treia bluză de pe tine și… ce dracu ai făcut toată ziua că n-ai avut timp nici să te speli la sub braț? Și unde-s cârpele alea bumbac 100%? Ai luat 17 și le-ai semănat prin casă. Bebe va voma oricum pe tine și pe lângă alte materiale de curățat.

Vrei să i-l dai lu buni, mama, tata, dar fiecare-i dus cu-ale lui, c-aveau ceva important. Dai să-l suni pe bunicul tău, poate…


Ok, ceva se întâmplă cu voi, uneori îți vine să te arunci în cap dar numai în cadă. Și bunicu-tău e mort de 3 ani. Hormonii, se spune că trebuie să treacă 9 luni ca să îți revii.

La 2 luni

Nu înteleg de ce vomează atâta. Când merg la baie el vomează, când bea laptele regurgitează și peste o oră vomează. Iar lipsesc lavetele, n-ai niciuna și-ai mai cumpărat 10 între timp. Si eu aveam 15 body-uri, am mai strâns tot ce-am primit, avem 37 acum.
Nu știi ce uzează mai repede, pampersurile sau body-urile, parcă-i termită.
Însă mori de plăcere când îi dai să pape, nimic în lumea asta ponosită nu se compară cu molfăiala lu ăsta micu. Se îneacă. Da se îneacă rău, din senin, așa, îi ies ochii ca două cuișoare și se face roșu ca sfecla. Îți stă inima-n loc. Respiri și tu superficial, îl întorci repede pe burtă și-i tragi două scaltoace pe intercostali.

Ueee, eheee, echeeeeeee.

Ce-ai nebuno de-l plesnești așa?

Norocoasă de bună seamă. A venit tat-su de la muncă și poate să-l țină el la râgăit.

Tu între timp, pregătești rufele voastre vomate și hainutele mici și dulci și… vomate. Să le speri separat că doar n-o să-l otrăvești cu Ariel. C-ai citit, pe site-ul ăla sponsorizat, că toți detergenții trec prin piela bebelușului, cu excepția celor prezentați pe siteul sponsorizat.

Stai să-i dau like lu Ioana. Ui ce mare se făcu și grasu ăsta. Cu cât e mai mic? Ah, cu trei luni, las că vede ea fericire eternă, că oricum e credincioasă. De fapt cred că știe deja ce înseamnă Nirvana, locuiește cu mă-sa și cu bebe.

La 3 luni

Consideri că bebelușul tău vomează mai mult decat cei 99 dintr-o sută, e cazul să suni la Alopedi și să faci două programări pe 200 de lei. Doctorița de familie se supără pe tine că n-ai întrebat-o întâi pe ea, soțu se supără că se scoală copilu de-atâtea ori noaptea, să sugă și tu te-ocupi de copil și lui nu i se… da ce dulce e bebelușul!

La doctor, cu inima care stă pe loc: ce-areeeee? Doamnă, așa vomează copii, crește, ia în greutate, mănâncă, ați observat schimbări în comportam…?
Comportam-ceschimbări? E tras cu cheia: mănâncă, vomează, face în pampersi, și printre ele urlă săracu de la colici. Da urlă tare. Când nu îl doare nimic, scoate niște sunete care nu se aud nici în souk-urile din medine și vag, îmi amintesc că doarme. În plus, domnule doctor, pe forum scrie că unii stau în picioare, alții vorbesc, ba chiar o strigă pe mama, al meu n-are comportament la 3 luni. Nici la tablouri nu se uită, știți, soțu, e artist…

Nu vede doamnă la 3 luni, ăi-lalți stau în picioare pe forumuri, nu acasă, mergeți în pace.

Te gandești serios să faci o șfestanie.

Read more

Femeia care nu mă cunoaște și care mi-a adus  bucurie

Femeia care nu mă cunoaște și care mi-a adus  bucurie

sarbatori fericiteAm avut ieri o zi agitată. M-am gândit inevitabil la lunile care vin, desi eu nu pot controla nici prezentul. Mi-am împachetat în bundiță bebele-băiețel și-am iesit cu el în parc, imediat ce-am ajuns acasă de la serviciu. Îmi era foame, mă durea burta dar oricum trebuia să iesim, apoi să-I facem baie, apoi să-mi plătesc facturile online, apoi să… vai de mine cat stăm deja-n trafic, o ora si jumatate între mine si copilul meu, numai drumul. O să ajung să-l văd seara, o să-I spună mama – maică-mii. O să creadă că eu locuiesc în telefon și el stă cu chirie în lumea asta.

 

La serviciu. Îmi scrie o doamnă care nu m-a văzut, nu m-a citit pe blog, nu mă știe. C-are ceva pentru mine, unde ma poate gasi? M-a vazut într-un grup, postasem ceva pe acolo, la mame care donează cred.  Ii spun. Mă mir dar mă și bucur. Adică –dacă nu ești iubitul meu, nu-i nevoie de mult ca să scoți din mine sute de mii de feromoni.

Nu am „iubit”, dar dacă aș avea, după ce Hani mi-a tras covorul lu Aladin de sub tălpi, n-aș fi o femeie care se mulțumește cu puțin. Frica te face să te aperi, să nu rămai iar descoperit, fără nimic, devii materialist. De frică.

Dar femeia, revin la femeie… mi-a insuflat o lectie tare frumoasă. A adus un cadou pentru mine și bebe. Setul de pahare cu Shrek, o salopetica, cană, un fel de soricel-masinuță. Mi-au dat lacrimile când am desfăcut plăsuța roșie de Mos Craciun.

Pentru că eu aparent am de toate. Și ea m-ar fi putut judeca dupa aparențe sau dupa profil și-ar fi cochis că chiar am… și alții nu. Dar femeia, cam de varsta mamei mele –a zambit mult, mi-a urat de bine și-a zis că sigur, pentru mine e cadoul acela.

M-a învățat să nu dau doar celui care cere.

La fel se bucură de un gest frumos și omul care tace.

Să nu judec după aparențe.

Read more

Cadouri de Sărbători care să lase în urma lor povești

Cadouri de Sărbători care să lase în urma lor povești

busola iLux cadouri barbatiEi bine,  în rostogolirea sentimentală de astăzi  pare foarte ușor s-alegi un cadou. Găsești orice, vorba aceea, combustibil să ai. Mereu m-am gândit că-i floare la ureche să dăruiești ceva copiilor și nevestei. Poate gândirea lor pură, visele pe care le-ascund în ceruri, prietenii imaginari, predispun categoriile astea două la așteptări mai… mici? Sau din contră.

Nu se foiesc de emoție nopți întregi – copilul sau nevasta-  anticipând ambalajul acela special, deosebit, cutia cu miracole, cine-a spus că nu contează ambalajul? Oh, Doamne, cum arată sub brăduț sau pur și simplu pe o tejghea, un cadou bine împachetat! Copilul visează Moșul și se strecoară eventual noaptea, din pat, să-l prindă.
Nevasta și ea, se ridică din pat să lase Moșul să sforăie-n voie pentru c-a doua zi îi asteaptă, nu-i așa, momente unice. Deja-și știe cadoul și e mulțumită, ea a ales pân la urmă tableta Lenovo și era, ce mai, un chilipir! Soțul ei ar trebui să fie extaziat că au găsit și anul acesta black fraidaiu iubirii. Oare să-l reîmpacheteze astăzi și să-l pozeze sub cetină și să-l posteze săptămâna viitoare sau cum ar fi mai emoționant? Las că e aifonu dincolo, să nu trezească casa, o să-l pozeze mâine!

Cadouri speciale pentru soț

99% dintre femei sunt vrednice soții de bărbați mereu tineri. După 8 ani (când e o breșă acolo în relație) și eventual 17, s-au săturat de căutat cadouri pentru soț ca de papucii desperecheați de care se împiedică zilnic. I-am pus pentru Moș Nicolae, e replica pruncului și bucură-te că i-am pus totuși la ușă că mă trecea la baie, e replica bărbatului. Romantismul tot trebuie hrănit în familie, condimentat, așa că iată câteva sugestii de cadouri care-l vor surprinde. Fără efort:

Timpul este un lux, o valoare, am să stau lângă tine până încărunțești.

Mă rog, ideea este să-i arăți că tu ești și vei fi acolo mereu, așa cum spuse popa atunci când aveai gura uscată de la extraveral și era să te îneci cu pișcotu. Dacă sunteți împreună de ceva vreme, fă-i un cadou personalizat, de lux, cum ar fi busola Dalvey. Mai ales dacă soțul tău e un explorator și ți-a explicat în ultimii doi ani, de mai multe ori, că harta de pe GPS nu s-a actualizat și că de-aia a venit numai a doua zi de la Congresul din Sinaia.
Perie bine de tot casa, aspiră, șterge paianjenii, găsește cadoul pentru amantă. Așteaptă-l după ușă, sari în spatele lui când intră-n căsuța voastră fermecată. Strigă-i în ureche că nici nu visai așa ceva, să te scuze, ai vrut doar să aerisești salteaua de 33 de kile pe care n-ai pus mâna-n veci și ia uite ce-am găsit iubi! În spiritul Crăciunului, colierul original de la Swarovski îți vine la fix, ba chiar merge și la blugi.
Ignoră paloarea lui și du-te la duș, în fond ai muncit o zi întreagă.

Cele mai potrivite cadouri pentru partenerii de afaceri sau pentru șefi

Read more

Compunere: mummy a mea,  poze cu mine nu pui?

Compunere: mummy a mea, poze cu mine nu pui?

takshita marocanaMămica mea e o femeie aparent amabilă, care zâmbește adesea tuturor bărbaților care au funcții.

Sau disfuncții erectile, nu știu exact, ce-am mai auzit și eu prin casă…

Ah, stați, asta e „dușmanca” ei, o femeie normală, bogată și sexagerat de frumoasă, care are un bebe mult mai mare decât mine. Și Ego-ul îi e mare, un fel de puță, dar care crește sub ouțe. Și cred că mami a supărat-o tare pe tanti aia care-i mult mai mummy decât Ioana mea. O fi dat-o cu cremă de-aia lipicioasă, i-o fi luat jucăriile, a scris despre ea cu stilul ei, cum scrie despre mine? Știu despre malamuher dintr-o poezie pe care-a scris-o mama, într-o zi în care femeia și-a făcut apariția din nou în viața ei. Mama era tristă și-a rescris Dușmancele. Ba chiar am auzit pe cineva sugerându-i să se adreseze Diicot, când i-ar fi spart ceva, ea neavând alte dușmance. Însă Mummy a mea, nu-i dă timpul ei și nici măcar DIInCOT nu-i dă. Pentru că tanti aia se răzbună de două ori și chiar și legile nescrise zic că asta nu se face. Asta e singura apăsare pe care mi-o mai transmite mami. Rar, fără să rostească propoziții.

Mama mea crede în karma și în Dumnezeu.

E ciudată, nu? Am auzit-o: nu crede pentru că vrea ci pentru că Știe. Și că n-o deranjează deloc cei care nu cred nimic.  Și are gust de nucă de cocoș eco, de-aia la borcan, de la produs de Cluj sau… autocorectorul sigur are dreptate. La Cluj nu cresc cocosi fără diacritică.

Mămica mea are 37 de ani și zambește țintit, altfel rânjește. Poate (a)părea ca fiind o ființă rea!

Are încredere decât în vreo 6 oameni. Nu e prea amabilă în realitate pentru că se teme, dar nu spune. Doar când o prinde pe prietena ei în aparatul ăla negru și buni nu-i acasă. 6 oameni ar fi cât poți număra pe-un deget de dragon. Mami nu prea știe să se prefacă, a călătorit mult, a văzut multă suferință, multă prefăcătorie, spune că Ali baba există și că-l vom căuta într-o zi prin Fes. Unii bârfesc că nu se încadrează la normal iar mami se bucură. E nevoie și de oameni ca mine, spune ea, te mai și saturi de-atâția normali.

Read more

Liniștea din familia monoparentală

Liniștea din familia monoparentală

brendaAm scris azi pentru că mi-am amintit de-un cântăcios de la o emisiune TV. Una destul de vizionată, cred. Întrebat fiind de ce nu are o iubită, sau de ce nu locuiește cu ea sau de ce nu vrea să se căsătorească niciodată (el a provocat cumva întrebarea), a răspuns că vai și tulai, faptul că ȘTIE că femeia aia face cachi înseamnă moartea pasiunii, a sculăriei, a neuronilor. Darmite s-o ia de nevastă, să i se balige prin casă? Ar înnebuni, ar divorța în secunda doi și n-ar mai iubi-o.

Pe cuvânt că nu exagerez, îl admiram tare pe cântăcios sau jurat sau ce-o fi fost… nu mi-a venit să cred urechilor. Nici n-am mai căutat forma corectă a balegii. Dar așa ceva mi-a desenat imaginația. Cum măi, mai nou asta înseamnă sintagma “iubirea trece prin stomac”??

Ia de-aici, cu bebeluși

(foto credit: summerandmuu.com)

Au trecut aproape 7 luni, și nici într-un fel nu m-am pierdut cu firea în preajma copilului. Concret: să nu mai suport plânsetele sau sa intru-n panică la o anumită manifestare, să nu știu ce săfac, să sun medicul sau alopedi de urgență, să zic c-am epuizat tot și îmi vine să-l las în coșuleț la ușa lu Moșu din scara vecină. Ați spune că e și noroc, da eu zic că ne-ajută Dumnezeu.

Individual, pe toate le am și nu aș fi preconizat nici eu să fiu o “cât de cât mama bună”: cad în disperare, plâng, am 3 feluri de ochelari să pot purta și dimineața, să nu se vadă când dă sensibilitatea pe-afară. Dar m-am călit destul de mult. Mă mai înhață câte un atac de panică în hipermarket – când e plin de lume și am multe de cumpărat- și sunt singură. Raționez: tută, ai mâncat? da. Ești hidratată? da. Ți-e foarte cald și te simți nașpa și ai impresia ca văd toți că ți-e cald și te simți nașpa și ai o mie de gânduri? Ah, daaaa. Noh, dezbracă-te (nu de tot) și continuă shoppingu de Nan, pampers și drumu la legume fructe și ciocolată. Că înseamnă că nu prea ai motive să crăpi acu, în plus, ăștia din juru tău îs plini de probleme ca stupu, nu se uită nici dracu l-ale tale.

Și-mi trece 🙂 Și-mi zic, vaaaai, ce deșteaptă-s uite că nu există atac de panică, am identificat the problem. Și de-astea.

M-am întrebat cu-n an în urmă:

ce poate fi așa greu cu-n bebeluș?

Primul an: mănâncă, doarme, se cacă (mă scuzaț da chiar așa face, cachi e deja fruct sharon, nu-ți imaginezi peri picați din nas și alte calamități). Se joacă, iar doarme, mănâncă, face-n pampers, zice eventual Gâhhhh când tu dai cu aspiratoru și apoi adoarme și… se pare că dorm foarte mult mormolocii ăștia mici. E clar! Trebuie doar să nu-i deranjezi, că ei nu deranjează, cum scrie-n cartea lu Dr Spock. Nu-ți schimbă cu totul viața și tranzitul intestinal.

O noapte liniștită în familia monoparentală

Read more

Hei, doamna cu silicoanele!

Hei, doamna cu silicoanele!

protectii bebe usiVreo 10 perechi de ochi si vreo două neveste se întorc spre mine, ca la circ când când își începe numărul la trapez fata cu păr scurt, fustă scurtă și picioare pân la cer.

Eu sunt alergică la ceva și-mi curg ochii și nasul ca si-atunci când ne-a inundat vecinul chinez. Eram c-o batistă pe tot botul, abia vedeam pe unde merg, în ditamai Piața din centru. Burdușită 100% în helanca cu puf lungă pân la genunchi. Bașca aveam și tocuri. Cred că păream cumva- ceva asemanator unui copac umblător în care s-a oprit o batistă albă. Nicidecum doamna cu silicoanele. Un copac umblător în care-a agățat careva o pungă de la Elefant, că-mi venise coletu.

– Doamna cu silicoanele! Strigă o voce de bărbat.

Clar, e spre mine, o simt. Mă întorc către ușa magazinului din care venise magica formulă șocantă și plină de tupeu și… și mă uit către bărbatul mărunțel împodobit de-o mustăcioară cu peri negri crescuți aiurea înspre nas, barbă și ochi, de nu-i deosebeam sprâncenele. Omul-pensulă era îmbrăcat neglijent, avea totuși o cravată și culmea, o oaie desenată pe pulover. Se uita la mine cum s-a uitat mama la Teo când mi l-au scos din burtă. Ăsta e?? Iz it iu?? Ce mai bărbatul părea agitat, fericit, mirat, zici că era Saddam Husein când a apărut la Tv după tentativa de asasinat din 82. C-au rămas ceva pove celebre pe la rude de-ale mele… în sfârșit.

Mie mi se adresa…

– Doamnă, am adus formele de silicon pentru bebe, nu dumneavoastră m-ați întrebat? De-alea, pe-albastru. O să-i placă lu bebe!
Deja mă lua cu nădușală ca la oala kukta. În momentul ăla n-am mai vrut nici-o formă de silicon, nicio tetină gratis chiar, poate-un fund care să se potrivească cu Jolidonu sau cu mingile de la U Cluj. Dar cu-asta nu se ocupa nenea.
Mi-am scos peptu-n față, demnă, ca pe front, mi-am îndesat a șasea batistă-ntr-un buzunar din care ieșeau în colțuri altele trei, (cine e alergic la frig si umezeală știe). Vai domnule, sunteți drăgut că m-ați ținut minte dar știți, de când am întrebat au trecut 3 luni și am cumpărat de la DM. Dacă l-am văzut așa dezumflat dintr-o dată, am adăugat: sinceră să fiu tot pe-ale mele le preferă.

Read more

Am împodobit bradul în noiembrie, ne mai lipsește un ren

Am împodobit bradul în noiembrie, ne mai lipsește un ren

brad craciunDe Moș m-am despărțit și nu-i mai scriu demult scrisori. Am spus des că pot iubi mult. Toți neghiobii au înțeles “mulți”. Treaba lor, cu scorbura lor mică ce-și zice “lume” și cu bârfa lor neputincioasă. Nu vreau să fiu mai bună doar de Crăciun, nu vreau să pun globuri în brazi când e vremea brazilor și-a cadourilor, nu vreau să gătesc doar o dată pe an când… eh, ba da, asta vreau dar ne-am diversificat deja și-acu-mi sfârâie curcanu-n cuptioru cocător.

20 noiembrie p.m

cu mămică-bunică plecată-n vacanță pân pe-undeva-n apropiere. Anul trecut pe vremea asta mă uitam la Love Actually și plângeam în castronul cu 5 kile de salată.
Anul acesta am vrut să fac o bucurie prelungită: 360 de led-uri, brăduț de pe emag (mai lung suportu decât bradul, noroc că-s trainice și dese sârmele). Spre seară îmi întind cablajul, lipesc și pe pereți niște plasturi transparenți să-mi stea luminițele. De fapt tot pomul meu constă-n 360 de luminițe întinse printre altele din baie -unde-i un prelungitor- pân la pom care-i în altă cameră. Și-au ajuns și la el vreo 15 becuri, am pus 4 stele cu sclipici și-am considerat c-atâta poate duce. Important e că se vede și că am dat-o pe spate pe mama, seara, când a văzut ce-am lucrat.
Vai da ce frumooooos.
Vai da ce instalație și ce culori plăcute, ce de luminițe!
Vai da n-ai schimbat copilu că ceva pute…

Mai are ea daru de-a strica miracolu Crăciunului.

– Doară nu-i nici 1 decembrie, de ce l-ai împodobit azi? Se fofilează să vadă bradul cât un butuc incandescent, că lipitorile de pe tablou și mașina de spălat și cadrul ușii erau în regulă.

Read more

Conf. Dr. Gheorghe Popa – o viață dedicată copiilor cu cancer. Oncologie pediatrică -Cluj

Conf. Dr. Gheorghe Popa – o viață dedicată copiilor cu cancer. Oncologie pediatrică -Cluj

sef sectie dr Ghita Popa oncopediatrieÎntr-o sâmbătă dimineața, beibi Lowe a decis că odată cu schimbarea orei, va schimba și orele la care mănâncă, se va obișnui cu  diversificările fără gust, care, apropo, sunt apreciate pentru că le pisează bine mama Mummy. Și că nu mai vrea compromisuri la somn. Ei bine, a apărut trezitul la ora 4 pentru… joacă. Asta înseamnă că eu mă pun pe burtă ruptă-n părți, cu părul vâlvoi, întind o mână și dau drumul la lullaby Mozart pentru copii, înjur printre dinți momentele de publicitate și apoi mă jur că-n veci nu voi cumpăra acele produse nici dacă-mi va atârna viața de-un fir de… adorm.
Picior în cap. La ăsta am devenit imună. Elefănțel în cap de-mi țiuie pavilionul urechii.

I have a fish.
I have a pet.
She is a fish.
And she says, “Glub, glub, glub, glub, glub. Glub glub.

Oare de ce cântă elefantul despre pești, o fi… adorm. 4 minute. Deget în ureche. Al meu o fi?
Trezește-te, ai nu știu ce interviu azi.
Ahhhhhhhhhhhhhhh, deschis un sfert de ochi, mă gândesc repede că mai am două ore, apuc să ajung la pediatrie, sar peste masă, peste duș, o să mă spăl superfici… mai lasă-mă o juma de oră că acum a adormit.

Mama iese.

Sunt undeva sus în aer cum n-am mai fost niciodată, neținută de nimeni, nedeconectată de corp, pur și simplu privesc un orășel spaniol pe care-l vizitam des. Cu fostul. Și-mi trec prin minte următoarele: vai de mine ce dor mi-e de piața asta. Uite, acolo pe marginea străzii, lângă catedrală e magazinul ăla cu jeleuri și ciocolată și bomboane colorate care mie mi s-au părut mereu scârboase și pline de E… eh, dar ce frumos era la patinoar iarna, la 17 grade… Oare ce s-ar fi întamplat dacă nu aș fi decis pentru beibi Lowe? Oricum nu rezistam noi împreună că nu se mai putea.
Iată că subconștientul meu a pus o întrebare pe care Eul nu a adus-o nici măcar o clipă la suprafață. N-a existat nici un moment de ezitare, știu, îmi amintesc fiecare clipă din sarcină!

Prăpastie.

Cabinetul medicului, lifturile, sălile de tratament, toate mi se păreau prea mari. Lipseau extratereștrii să facă experiențe pe mine. Cineva plângea într-un colt și mă întrebam cine o fi, pe cine am eu? EL era acasă cu mama, deci nu era mama. El, beibi al meu, exista în fiecare vis.
Stăteam pe salteaua rece pe care-o infirmieră pusese un cearșaf, tot rece. Zambetul ei era rece și vocea mea de nerecunoscut. Nu vedeam fața medicului.
Trebuia să coborâm jos pentru puncție. Jos unde? Jos, în spitale asociam cu morga…
Domnule doctor, vă rog din suflet, trebuie să fie o greșeală, am un copil mic, vreau să-l cresc, nu se poate să mi-l fi dat Dumnezeu doar ca să mă ia pe mine acum la 37. Vă rog, haideți să mai repetăm analizele, poate…
– Le repetăm, spune medicul. Și o spune blând dar în spatele cuvintelor citesc: vor fi la fel de rele.

Hai trezește-te, ești bine?

Read more