Bebeluș botezat creștinește

Bebeluș botezat creștinește

fata si icoanaAtât de mult am așteptat momentul ăsta după cele două înmormântări din anii trecuți, încât trăindu-l și trecându-l cu bine m-am născut eu a doua oară. Mai ales că a fost botezat copilul meu, oaw! C-altfel nu merge oaia neagră la nunți, botezuri și înmormântări.
Frumos, distractiv, sublim a fost botezul, din inimă vă spun.

M-am pregătit cu de toate: xanaxu de la mama, am cumpărat până și niște slimuri dar
numai din acelea pe care scrie că fumatul duce la impotență! M-am gândit eu: când se vede Căpșunelu-n curu gol și cu  batman deasupra cântând ceva, o să-mi urle de zboară sfinții mucenici de pe pereții mănăstirii.
O să urle și la nașa că lui nu-i place-n brațe decât de umăr cumva sau cablat de mine că atunci n-are ce face. Face săracu febră și adoarme, cam atât…
O să urle când îl ducem și aducem și când mergem cu mașina în oraș și când urcăm treptele și dacă o să am noroc o să plângă. Da-n rest, probleme cu socializarea că doar nu s-a născut în familia tradițională 😉

S-a pregătit și nașa, eu m-am îmbrăcat în alb ca o mireasă, mi-am chemat familia, un fotograf și mi-am pus în geantă certificatu de naștere și vreo 3 pachete de hârtie igienică.

Sosim la Gherla cu copilu-n scoicuță.
Dormea a meu de n-avea treabă. Mai scotea câte un G la intervale de 15minute.

Jos din scoicuță, trecuse de ora mesei, noi cu tocana pregătită și sticla de chicco, el somn. Doamne miluieste zic, o fi bolnav…

Seara dinaintea botezului.

Read more

Prezentare ergonomic carrier Little Bee vs Marsupi Breeze

Prezentare ergonomic carrier Little Bee vs Marsupi Breeze

sisteme ergonomice pentru bebelușiAcu pe bune, voi mă puteți lua în serios când scriu de-astea? Scriu pentru că nu-i publicitate, am avut niște modele tare mândre și sunt cât se poate de obiectivă, gândind că o fi utilă cuiva părerea mea. O să vă prezint la un moment dat și căruciorul dacă vă spun c-am dus copilul 2 luni c-o piesă lipsă, ehhh, da nu vă spun  Căruțul m-a dezamăgit.

Sistemul ergonomic Little Bee

 

Mulțumirile mele merg la Maria care a fost darnică și mi l-a trimis, nemulțumirile merg către salariul meu dar până la urmă sănătoși să fim.

Cum am reacționat eu când am văzut sistemul de purtare bebe? Am belit ochii, am mușcat dintr-o ciocolată ritter sport și-am gândit mâncaț-aș telefericu, io nu-l știu instala p-ăsta nici cu gipiesu.

Read more

Drepții judecători români și mania de a penetra mintea omului deși nu deții mijloacele

Drepții judecători români și mania de a penetra mintea omului deși nu deții mijloacele

Poate c-ar răspunde mica mea divagație de mai jos întrebării:
vai da de ce ești arțagoasa (în condițiile în care noi nu am mai avut niciodată un dialog)?
Da de ce nu socializezi? (cu străini și cu cei care nu-mi sunt în listă)
Apropo de asta, am postat zilele trecute un mic video cu un călugăr-părinte fost actor, m-a lăsat mască omul cu înțelepciunea lui simplă și umorul aferent.
De ce nu ești și tu mai flexibilă să tolerezi a-ți pierde vremea cu toți păstrătorii bunelor maniere care ți se adresează? Că noi suntem buni și primitori, nah. Și povestitori. Pe timpul, banii și nervii tăi, evident. De ce nu vrei să ne cunoști?

Uite de-asta:

Germania postare pe un forum:

Guten Tag sunt Hans și am un fetiș, cam de 3 ani, în fiecare zi stau 2 ore în gara din Bonn și privesc o locomotivă. Am fost la medic și mi-a prescris cutare medicament. De atunci mă duc în gara din Koln și stau o oră în Deutsche Bahn urmărind trenurile interregio și cântând ceva din Rammstein. Nu mă pot abține. Credeți că ar trebui să consult alt medic? Ați pățit vreunul să fiți obsedați compulsiv de așa ceva?
Mulțumesc!

Read more

Sisteme vesele și ergonomice pentru bebeluși care se vor purtați de mame

Sisteme vesele și ergonomice pentru bebeluși care se vor purtați de mame

hapi bratara anticaNu ies în fiecare zi (singură o oră la plimbare) dar alaltăieri am ieșit. Pe lângă tribunal, că tot am io abonament la instituțiile astea, văd o doamnă, un personaj de contrast printre lumea grăbită. Avea un bebe într-un marsupiu ce-mi părea lejer și gri și numa potrivit pentru al meu.
Picioarele-i erau afară (și ale ei), bebele era adormit leșinat sau mort, cu toate astea nu m-am putut abține și am întrebat-o de unde-l are.
Ah, că ea e căsătorită și știți dvoastră, barza…
Nu, nu conținutul, sistemul ăsta de cablaj că-mi place și mie…

Marsupi breeze

(aceasta nu este o prezentare a sistemului pe bune ci o postare în stilul meu)

Zis și făcut mă duc și cumpăr ranița și-l pregătesc p-ăsta micu de parcă-l trimiteam singur pe Kilimanjaro. Și mă uit pe youtube la 6 trailere (dintre care unul la Now U see Me 3) și restul cu preocupări de-astea serioase. Iau copilu, copilu plângea, îi așez picioarele afară, motiv pentru care orice ortoped plictisit m-ar da imediat în judecată. Se uită copilu la mine, mă uit eu în oglindă, mergem afară la o tură-n juru blocului. Lansarea rachetei în trepte e silențioasă pe lângă ce-a urmat.
Vin repede acasă, scot copilu, iau un sfert de corlentor și beau  2 cafele. Că-mi era pulsul la 130, ieșiseră vecinii, bănuind că strivesc dejtu cuiva la una dintre ușile garajelor.

Read more

O mănăstire pentru mămici cu copii… mai mici :)

O mănăstire pentru mămici cu copii… mai mici :)

manastire frumoasaMi s-a părut foarte nostim comentariul pe care Adrian -un amic regizor de film (sic!) l-a făcut zilele trecute la o postare pe facebook. Ziceam eu tristă că gata, nu mă mai pot duce la mânăstire că nu mă mai primesc. Păi, zicea el, știam că-s mânăstiri de maici nu de mămici. Iacă, de ce nu? (ar merge de-un film, o idee)

Prietenii au ezitat că poate da, poate nu, depinde la care, că CV, că recomandare de la Gadhalf, mă rog, majoritatea au înțeles că-n desăvârșirea mea, m-aș duce la una de măicuțe și numai o mămică a recunoscut pe sub mustăți (știți, nouă ne cresc repede că n-avem timp să ne epilăm) că m-ar urma la una de călugări. Să le facem și noi o tocană, să ne mai țină și ei copiii când obosim (poate voi nu știti dar sunt călugări, the real one, la care răbdarea e aproape desăvârșită, mare dar!! Asta nu e glumă) să le arate picturile, să-i învețe un cântec, iată și lumea frumoasă la care-i nasol să NU te gândești. Ea există. Dar mie la altă mănăstire îmi stă capul.

O afacere, o oază de relaxare ce therme, ce tobogane, ce datingpunctcom?

Adevărul e că ne e greu tuturor să trăim anumite momente și întâmplări dar nu recunoaștem. Unii sunt plecați de acasă, lucrează pe nu știu unde, alții sunt bolnavi, singuri, bătrâni. Și mai sunt cei care aparent au de toate: job bun, familie copii, sănătate, călătorii…etcetc. Am fost și eu în categoria asta dar în loc de doi copii îl aveam pe Hani și rețeta lunară de la medicul de familie.

Că tot vorbim despre copii, mi-am dat seama de ce-s atâția neglijați, supărați, cu trotinete, biciclete, tablete (mămici cu tablete și ele dar ale lor nu-s rezistente la apă), bone și nebone, copii singuri printre părinți. Copii doriți, crescuți în ou, îndesați în FIV cu ovule scurmate, cu analize până-n coada ADNului. Mulți sunt copiii Planificați, nu Doriți.

Read more

Depresia prenatală există, te doare și are simptome greu de ignorat!

Depresia prenatală există, te doare și are simptome greu de ignorat!

depresie femeieAm trecut prin 9 luni de sarcină și am experimentat-o. Pentru c-am văzut cât de puține subiecte există și că la noi sunt stigmatizate condițiile psihologice patologice îndrăznesc să vă dau câteva sfaturi pentru interacțiunea cu gravida depresată.
Câteva lămuriri dacă aveți răbdare și deschidere:
Gravida deprimată și sau anxioasă o să se prefacă eventual că-i fericită pentru că la noi, spre deosebire de țările cu adevărat dezvoltate, e o rușine să spui că ești atât de necăjită încât ai da timpul înapoi și ai vrea să nu mai fii gravidă.
Pentru că sunt atât de multe mamifere vertebrate care nu știu nimic despre medicină, n-au trăit miracolul, judecă răutăcios și nu știu că:
– asta nu înseamnă că vreau ca acel Ceva din burtă să pățească vreun rău!
– ați citit bine, pentru multe mămici jenate de situație Copilul este Ceva neidentificabil, o parte din corpul lor ca o mână sau un picior și nu dezvoltă sentimente speciale la comandă. Asta nu înseamnă că ele sunt defecte sau că nu vor fi mame bune!

Read more

Mituri amuzante despre bebeluși, știai că…?

Mituri amuzante despre bebeluși, știai că…?

femeie-care-tese-muzeuO adevărată conspirație în poveștile cu bebeluși. Că ce drăguți și inocenți sunt ei, cum te topești când îi privești, cum gânguresc, ce bucurie să sugă o bucată de sân acolo, ce mare fericire când îi aduci pe lume și vezi atâta frumusețe.

M-am gândit că odată și-odată trebuie să spună cineva Adevărul.

Bebelușii sunt niște creaturi aparent calme care se trag de fapt din specii dispărute de dinozauri.

Imaginează-ți următorul scenariul. Tu, mămica, dormi liniștită noaptea lângă bebelușul tău. Doar ce-a trecut seara de Halloween. Te ridici pe pipăite să-ți torni un pahar cu apă. Bebelușul tău face un salt în aer, așa, cumva cu mâinile și picioarele de parcă-i electrocutat și-ți stă inima în loc. E doar reflexul Moro dar pân nu cauți pe internet nu știi că nu ești pediatru.

Te culci la loc și încep sunetele: mici grohăieli, sâsâituri de șarpe călcat pe clopoței, suspine, sughițuri, respirații sacadate, fornăieli în cascadă de parcă la voi în pat s-au mutat munții Pădurea Neagră.
Dacă nu-l bagi în seamă ai toate șansele să te trezești cu-n deget în ochi, suficient de subtil încât să-ți lipească corneea de baza craniului. Bebelușii au puteri ascunse, se spunea că J.K Rowling s-a inspirat din viața lor când l-a creat pe ochelaruțul mic ce joacă-n rolul principal.

Read more

Lăuza dându-se în leagăn (imitație după faimoasele Dușmance)

Lăuza dându-se-n leagăn, se întreabă

De ce, de ce atâta grabă? De ce să cumpăr lapte Nan, să-mi dau și ultimul meu ban
Pe scutecele ale´ bune în loc de… miere de albine
Să îmbunez un pediatru, în loc să cumpăr lapte acru
Să-mi fac eu măști, s-am fața fină, să zbor cum zboară o albină?
Da ce au alții treaba mea, c-am fost ușoară ș-apoi grea?
Că nu încap unii că-s săracă. Pentru că bine n-am ales…
… ultima dată.

dar dacă viața-i un teatru, mă dau în leagăn și eu știu

Că-n piesa mea nu fac scenarii să am ce are altu!

 

Dar uite, acasă, ochi albastri și mâini micuțe, frunte în frunte
M-așteaptă noaptea să m-alinte.

Read more

Singură cu bebelușul și diversificarea la o lună

Singură cu bebelușul și diversificarea la o lună

bebe in slingSingură cu bebe

S-a auzit un hârăit. Așa făcusem eu anul trecut când am avut amigdalită pultacee și mi-a apăsat medicul amigdalele cu lingura aia.
Căpșunel adoptase poziția de broscoi, așa face când are colici, când n-are nimic, când nu râgâie, după ce râgâie, când îl doare ceva și când nu-l doare nimic, de fapt în opinia mea, un bebeluș e absolut imprevizibil fără nicio explicație clară.
Mirosea a iepure tranșat așa că îi schimb pampersu. Începe să urle.Are o tonalitate de țambal neacordat, din maternitate l-am recunoscut, dintre șapte. Ueh, ueh, ueeeeeeeh, îh, îh, îh (astea de la final nu sunt chiar indicii de suferință ci un fel de tulai, greu îi pă lumea asta, ia-mă-n brațe).

Parcă a simțit cât n-a fost mama mea acasă.
A plâns înainte de lapte, după lapte, înainte și după vigantol, în timpul espumisanului, la schimbat și la cărat cu slingu dintr-o parte în alte.

La un moment dat l-am pițigat de-un picior cu slingu soarelui că mă grăbeam să ajung la budă și el plângea și bănțălea că-l pun acolo-n traistă.

Read more

Cum m-am dus să nasc și de ce fel de lucruri am avut nevoie

Cum m-am dus să nasc și de ce fel de lucruri am avut nevoie

Pentru c-am primit mai multe întrebări și mesaje dar nu pot să răspund în privat, voi scrie aici. Unii sunt curioși. Cei obișnuiți cu celălalt Eu, nu au de ce să vină în perioada asta pe hapi.ro. cred că voi continua cu postări informative căci mă relaxează.

Ceea ce-am găsit pe internet despre bagajul de maternitate, mi-a fost util în foarte mică măsură și e bine c-am anticipat. Vă sfătuiesc să vă întrebați medicul de ce anume aveți nevoie pentru copil și pentru voi pe durata spitalizării.

Reiau, pentru cei care nu au citit, am născut la Spitalul Municipal Dej.

Am pregătit două bagaje.
Unul i l-am pasat mamei ca să-l aducă doar când mă vor muta în salon de pe terapie. Îi lăsasem un mic troller foarte util, pe care l-am câștigat pe blogul Călătoria perfectă. Read more

De ce e greu cu bebelușul în prima lună? (dulce și amar)

De ce e greu cu bebelușul în prima lună? (dulce și amar)

Păi e o luptă neconvențională în primul rând.

El poate folosi orice armă, te topește instant. Beneficiile când n-ai soț? Ooooo, mari, vă spun eu.
Dar dacă sunteți simandicoși nu-i musai să citiți. Ne-am trezit într-o dimineață frunte-n frunte, proaspăt reîndrăgostiți. Din păcate eu am avut probleme cu tranzitul intestinal, meteorismul și-alea și-am scăpat un pârț nevinovat, am adormit la loc dar numai juma de minut. Mooooamăăă, îmi picau și ochii și fierea înspre cearșaf, alerg și schimb copchilu, c-am crezut că se căcase.
Vezi de treabă, ăsta mirosea maxim a lăptic… mirat nevoie mare că descind în forță la 4 să-i scot lui pampersu cu forța.
Aerisit și nani iar. Cred că mâncasem căpșuni c-o zi înainte sau citisem iar părerologii despre alții, pe feisbuc.

Orice convenție ai face o încalci în maxim 3 zile și-apoi ce convenție, c-abia fugi să scoți căruțu din keller darmite să mai ajungi cu-avioane pe la Geneva… Sper că ești o mami norocoasă și ai un loc bun să ții căruțu. Eu îl pun jos în uscător, unde ori a putrezit ceva ori s-a filmat tăcerea mieilor, ori se maturează brânză Rochefort. Nu mai zic nimic că poate mă citește vecina și zbor din cămara aia industrializată cu vehicul cu tot.

Când m-am dus într-o zi la baie și l-am pus în scoicuță n-am știut cum să sar mai repede de sub duș, exact când am reușit să potrivesc apa. Cât e el de mic, dac-a perceput că fâșâie drona în care l-am așezat a început să freamăte și să se agite gata gata să se dea jos. Nu i-a plăcut deloc.

Read more

Lansarea de carte de la Cluj -Jurnalul scoțian, scriitori români

Lansarea de carte de la Cluj -Jurnalul scoțian, scriitori români

ioan florin florescu jurnal scotian(extrem de importantă îmi pare o precizare: crucile pe care dânșii le poartă atât de natural sunt Lemn. Atât.)
M-am tot gândit cum să-l prezint, cum să-i prezint cartea. Am alergat la librăria Humanitas pentru că voiam neapărat să-l cunosc pe scriitorul Ioan Florin.

Nu seamănă cu niciunul dintre preoții și reprezentanții bisericii cu care suntem noi obișnuiți, noi ortodocșii de toate felurile, noi ateii, noi oamenii de rând care vrem doar să admirăm o frescă în biserică. Nu exagerez deloc.

La un moment dat, părintele și scriitorul Ioan Pintea a spus în discurs ceva de genul -redau din minte că doar n-am fost acolo cu reportofonul: citeam și mi-am spus măi, exact asta aș spune și io. Da… nu pot, na, avem circumstanțe care ne opresc. Iar părintele Ioan Florin Florescu spune exact ce simt și gândesc eu.
Auditoriul rîde, Florescu la fel și spune simplu: părinte, știți, eu vă țin un loc acolo în Scoția dacă tot ați grăit…

Pozele pot lăsa o împresie de întâlnire între clerici la o lansare a unei cărți religioase. Paginile din jurnalul scoțian sunt orice în afară de o lectură despre religie. De la evenimente oarecum deprimante, povestiri care te fac să te întrebi -omul ăsta, naratorul de aici chiar e așa, există, cum o fi în realitate, blufează, e real ce zice ? ( Scriitorul de ferpare, Foamea, Ultimul martor al unei camere din Copou) până la proza hazlie absolut delicioasă ( O bragă pentru domnul Pleșu și un whisky pentru mine, Micuța japoneză și ajutorul de bucătar, O poveste pentru Ana…) nu lași cartea din mână. E genul de lectură care face transbordarea dintre aici și acolo. Te duce în tabloul ei, e atâta simplitate în narațiune încât mi-am spus că într-adevăr numai un om foarte erudit te poate trece prin ea fără să te piardă la primele pagini. Îți trebuie multe cărți parcurse ca să scrii așa.

Read more

Cu mine nu ești cu clovn. Și o poveste cu vecini

Cu mine nu ești cu clovn. Și o poveste cu vecini

urs mare din plusPe bună dreptate.
Chiar dacă…

Patul meu e acoperit pe sfert cu petale de trandafiri. De la lenor. Și cu vomă. Proaspătă, nu o lăsăm noi să băltească. Patul e mare, încăpem amândoi, pe Căpșunel îl fixez în mijloc ca pe mobila de la ikea. Totuși, dimineața la cinci aud o suspinare întretăiată, un pufăit, molfăit și astea toate odată, deschid ochii, e frunte în frunte cu mine și-mi caută gâtul, e peste tot.
Ah, ia uite, am copil. Cichiiii. Xanaxu. Stai, n-am voie, alăptez.

Caută gâtul săracu/ țâțele nu le mai găsesc nici eu de când cu atâtea foi de varză și pompe de muls, sunt ba sus, ba jos, bașca pot dormi pe ele. Ceea ce era imposibil de turtit în sarcină devine acum realitate.

Rețin lohii, scârbos, știu, dar să știți și voi că se întâmplă foarte des după ce-ai cuibărit nouă luni. Și-s pe tratament și tratamentul mă face să mă port și să arăt ca și cum aș locui în pădurea de foioase. Azi dimineață, proaspăt dormită, am tras o gură de ser, de-ăla de perfuzie că era lângă apa minerală. Am coborât la amiază cu Căpșunelu urlător, (c-așa fac bebelușii la îmbrăcat, dezbrăcat, schimbat, sculat, culcat, tastat, îmbăiat, urlă că de-aia-s bebeluși și-i iubește toată lumea în special vecinii) așa, am coborât și jos era vecinu de la patru. Un domn de vreo 45. Frate, i-am zis Sărumâna ăluia, s-a albit de rușine și el și eu. C-o voce pițigăiată și mereu nemulțumit, genu de om tăhui care nu ți-ar deschide ușa nici dacă te vede fugind cu-n șarpe-n brațe. Ce dracu-mi veni să-i zic sărumâna?? Drept e că pe când am venit din parc, ședea pe gard și clonțănea semințe, a tras de ușa blocului când eram la o sută de metri, a deschis și partea aia blocată pe care-o accesezi când muți mobilă. Să încap eu cu trăsurica îmbulinată. De emoții că are și-ăla sentimente pentru o mămică aflată-n nevoi, am bușit o roată de trepte de-a sărit bebelușul până spre coperta căruțului. Rodea la bibi și-a adormit la loc că doar împiedicată eram și gravidă.

O fi crezut omul c-am o tulburare sexistă care vine la pachet cu oareșce fantezii libidinoase cu pupatul mâinilor?

Read more